Situaţie stupefiantă sesizată de Mihai Gâdea, în ediţia de duminică seară a emisiunii „Sinteza Zilei“. Realizatorul TV a prezentat o statistică potrivit căreia, pe 11 octombrie 1992, au existat 16.597.502 votanţi, iar România avea o populaţie de 22.810.035 persoane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. 
În prezent, 18.292.514 votanţi sunt trecuţi pe listele electorale pentru Referendumul care a avut loc în data de 29 iulie 2012, iar 19.042.936 reprezintă numărul provizoriu al populaţiei stabile din România, conform INS (având la bază recensământul din 2011). Conform datelor CNAS, 3.891.082 sunt minori (copii şi tineri cu vârsta sub 18 ani). Conform unei alte statistici - Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice din România, prezentat în septembrie 2009 - erau 4.830.267 minori.
Având în vedere aceste date cum este posibil ca numărul total corect al votanţilor trecuţi pe listele electorale permanente să fie cel de mai sus?
Mihai Gâdea a explicat cum este cu putinţă acest lucru. Începând cu situaţia din comuna Pantelimon, din judeţul Constanţa, realizatorul a prezentat cazuri de persoane decedate sau care nu mai au domiciliul în judeţ, unii chiar de 12 ani, dar ale căror nume se regăsesc pe listele eletorale permanente.
De asemenea, în comuna constănţeană Hârşova, numele a peste 460 de persoane decedate se află pe listele electorale permanente.
Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul comunei Murfatlar, unde s-a născut Traian Băsescu. Persoane plecate la muncă în străinătate se află pe listele electorale permanente, votând prin absenţă, dar în favoarea preşedintelui suspendat.
Potrivit unor articole din Noul Cod Civil, reşedinţa cetăţeanului se află în statul în care locuieşte fără ca acesta să fi solicitat înregistrarea domiciliului în ţara respectivă. Senatorul Dan Şova a precizat, în cadrul emisiunii, că demonstrarea domiciliului se poate face, fără echivoc, cu locul sau ţara în care cetăţeanul plăteşte impozitele.
Conform unei informări a Ministerului Afacerilor Externe, cetăţenii români care s-au stabilit definitiv sau pe termen lung în străinătate, obţinând un drept de şedere corespunzătot din partea autorităţilor competente locale, nu pot fi obligaţi, în temeiul legii române, să solicite înscrierea ţării de domiciliu în paşapoartele româneşti. În consecinţă, numărul titularilor de paşapoarte de cetăţean român cu domiciliul în străinătate nu reflectă numărul real al cetăţenilor români care s-au stabilit de facto în străinătate.
Potrivit primarului oraşului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, într-o singură scară a unui bloc din reşedinţa de judeţ sunt înregistrate nouă persoane decedate, însă numele acestora se află pe listele electorale permanente.
În sectorul 3 al Capitalei, există mai multe adrese unde domiciliază mii de persoane în câte un singur imobil. Într-una dintre aceste situaţii se află o casă de pe strada Căzăneşti, unde locuiesc 1173 de persoane. O situaţie şi mai absurdă este cea întâlnită pe strada Culesului, la nr 55, unde nu există nici un imobil locuibil, deşi peste 2.000 de persoane au domiciliul acolo.
„Nenumăraţi oameni, decedaţi de ani de zile, apar în continuare pe listele de votare. (...) Veneau persoane la mine şi îmi spuneau că nu le pot face buletine copiilor care împlineau 14 ani pe motiv că nu aveau suficient spaţiu locativ“, a declarat Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, trăgând un semnal de alarmă cu privire la absurdul situaţiei.
Urmăreşte înregistrarea emisiunii AICI.
