„Finanțările PNRR vor facilita implementarea de inițiative unice pentru sectorul cultural din România. Pe scurt, acestea înseamnă o metodologie și acțiuni pilot de intervenție privind eficientizarea energetică a clădirilor monument istoric, două programe pilot care urmăresc să faciliteze accesul la cultură în 50 de localități din mediul rural și urban mic unde se înregistrează un deficit major de oferte culturale, plus o platformă unică de finanțare publică ce va înlocui dosarele greoaie și nesfârșitele hârtii cu un sistem electronic care să asigure ca întreg procesul de depunere, evaluare, contractare și monitorizare a proiectelor culturale să se realizeze exclusiv online. Totodată, vom avea un program pilot prin care cel puțin 40 de producători și distribuitori de filme sunt sprijiniți pentru a deveni competitivi pe piețele cinematografice naționale și internaționale. Nu în ultimul rând, se va crea statutul artistului din România, un cadru legislativ mult așteptat care stabilește măsuri de protecție a profesioniștilor din domeniul sectoarelor culturale și creative”, a precizat Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu.
Două reforme și patru investiții în sprijinul protejării clădirilor de patrimoniu și al susținerii sectorului cultural din România
În cadrul Pilonului I. Tranziția verde, Componenta C5 - Valul Renovării din PNRR, Ministerul Culturii, în calitate de coordonator de reforme și investiții, implementează:
R1.b Optimizarea cadrului legislativ și normativ care să sprijine implementarea investițiilor în tranziția spre clădiri verzi și reziliente (buget alocat: 150.000 euro), subreformă care presupune elaborarea unei metodologii de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică și arhitecturală.
Responsabil: Ministerul Culturii
Calendar: T4 2022: elaborarea și intrarea în vigoare a Metodologiei de intervenție pentru abordarea non-invazivă a eficienței energetice în clădiri cu valoare istorică și arhitecturală.
I4. Economie circulară și creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice (buget alocat: 14,85 mil. euro), investiție care urmărește: să dezvolte și să testeze materiale noi și soluții tehnologice pentru clădiri istorice; să dezvolte aptitudini profesionale în vederea intervenției pe clădiri istorice; să creeze un centru-pilot pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice provenite din demolări legale și, nu în ultimul rând, să asigure întreținerea regulată a clădirilor istorice.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului
Calendar:
- T4 2024: este operațional un laborator pentru analiza experimentală a materialelor și soluțiilor tehnologice pentru clădirile istorice;
- T4 2024: este operațional un centru-pilot în cadrul Institutului Național al Patrimoniului pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcție istorice;
- T4 2025: cel puțin 200 de profesioniști obțin certificarea absolvirii cursurilor de formare privind intervențiile aferente clădirilor istorice și eficiența energetică a acestora.
În cadrul Pilonului IV – Coeziune socială și teritorială, Componenta 11 – Turism și Cultură din PNRR, Ministerul Culturii coordonează și implementează:
R3. Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural (buget alocat: 1 mil. euro), reformă prin intermediul căreia se vor actualiza / crea următoarele:
- Cadrul legislativ privind finanțarea nerambursabilă în cultură (Ordonanța Guvernului 51/1998);
- Finanțarea în domeniul audiovizualului în conformitate cu orientările comunitare;
- Legea privind Statutul lucrătorilor culturali.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului
Calendar:
- T3 2022: intrarea în vigoare a legii privind sistemul de finanțare a sectorului cultural;
- T1 2023: intrarea în vigoare a legii privind statutul lucrătorilor din sectorul cultural.
I5. Creșterea accesului la cultură în zonele defavorizate din punct de vedere cultural (buget alocat: 7,79 mil. euro), investiție prin care se dezvoltă:
- 1 program de finanțare, derulat timp de 2 ani, într-un sistem de fonduri echivalente și în parteneriat cu autoritățile locale, pentru programe culturale, anuale sau multianuale, implementat la nivel local, în localități cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori;
- 1 program-pilot pentru finanțarea proiectelor de educație prin cultură, beneficiarii finanțării fiind unități de învățământ din localități cu o populație mai mică de 50.000 de locuitori.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)
Calendar:
- T1 2023: Semnarea contractelor de finanțare;
- T2 2024: Cel puțin 50 de localități mici în care a fost facilitat accesul la cultură.
I6. Dezvoltarea unui sistem digital pentru procesele de finanțare a culturii (buget alocat: 3,75 mil. euro), investiție care va facilita accesul la finanțare pentru operatorii culturali naționali prin cereri de finanțare simplificate și digitalizate, evaluarea proiectelor, contractare, monitorizarea și evaluarea, debursarea finanțării, evaluarea ex-post.
Responsabil: Ministerul Culturii prin:
- Unitatea de Management a Proiectului;
- Administrația Fondului Cultural Național;
- Centrul Național al Cinematografiei.
Calendar: T3 2023: operaționalizarea sistemului digital.
I7. Accelerarea digitalizării producției și distribuției de filme (buget alocat: 5,46 mil. euro), investiție care vizează accelerarea tranziției digitale a companiilor de producție și distribuție de filme, sprijinind creșterea capacităților de producție digitală, distribuție, marketing și promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală. Finanțarea se acordă sub formă de sprijin financiar nerambursabil în valoare de maximum 100.000 euro / proiect.
Responsabil: Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului
Calendar:
- T3 2023: Semnarea contractelor de finanțare;
- T1 2025: 40 de producători și distribuitori de filme cu capacități digitale dezvoltate.
PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!
Planul Național de Redresare și Reziliență din România urmărește obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență. PNRR din România cuprinde un pachet de reforme și investiţii publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub formă de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi.
