Ministrul Bogdan Aurescu a participat, astăzi, la Conferința de lansare la București a Președinției cehe a Consiliului UE, desfășurată la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Cu această ocazie, ministrul a răspuns unor întrebări în cadrul unui interviu exclusiv pentru Antena 3.
"Reporter: Ce ne puteți spune despre colaborarea pe care ați avut-o cu oficialii cehi?
Bogdan Aurescu: Colaborarea cu partea cehă este una foarte bună, am putea spune constantă și în creștere, în diverse formate, atât în plan bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice. Remarc faptul că această Președinție cehă, în al doilea semestru al anului 2022, va fi o ocazie pentru a întări și mai mult această cooperare. Obiectivele pe care Președinția cehă le are pentru acest semestru sunt unele pe care noi le împărtășim și le susținem pe deplin. Ele sunt adaptate la contextul foarte complicat pe care îl avem de înfruntat astăzi. Uniunea Europeană trebuie să gestioneze în mod eficient efectele pe care războiul ilegal, neprovocat, nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei le-a produs și care sunt pe multiple dimensiuni: de la efectele în planul securității, până la efectele economice, în domeniul securității energetice, în domeniul securității alimentare – și trebuie să găsim împreună soluții. Iar Președinția cehă își propune să acționeze destul de amplu și eficient pentru găsirea de astfel de soluții, evident, împreună cu instituțiile europene și cu statele membre. Iar România își propune să susțină demersurile pe care Președinția cehă le va promova.
Reporter: Dintre principalele obiective pe care le-ați prezentat și le-a prezentat și doamna Kaiserová, pe care dintre acestea va lucra cel mai mult Consiliul [UE] cu România?
Bogdan Aurescu: Toate propunerile și obiectivele pe care Președinția cehă le-a avansat sunt de interes pentru România, pentru că ele se concentrează, după cum spuneam, pe a răspunde unor chestiuni care sunt foarte pragmatice, foarte concrete și care derivă din realitatea imediată pe care o trăim. Dacă ne uităm, de exemplu, la aspectele care țin de reziliență democratică sau la asigurarea securității și stabilității, la securitate cibernetică, la aspectele care țin de securitatea internă a Uniunii Europene, la aspectele care țin de găsirea de soluții la criza energetică, toate acestea sunt priorități foarte importante. La care se adaugă, evident, și susținerea politicii de lărgire a Uniunii Europene și, de asemenea, la susținerea noilor candidați, în special Republica Moldova – care este de interes pentru noi, alături de Ucraina, care trebuie deja să lucreze foarte intens, foarte serios, pentru îndeplinirea acelor pași care au fost stabiliți de către Comisia Europeană în Opinia din 17 iunie, prin care s-a propus acordarea statutului de candidat și care, ulterior, a fost acordat prin decizia Consiliului European.
Este motivul pentru care, în această săptămână, pe 15 iulie, voi găzdui, la București, o nouă Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, un format pe care l-am inaugurat la începutul lunii aprilie, la Berlin, într-o formulă de co-organizare și co-prezidare împreună cu omologii mei din Germania și din Franța. Și accentul la această Conferință, pe care o vom organiza la București pe 15 iulie, va cădea pe sprijinirea efortului de reformă al Republicii Moldova. Există un număr de grupuri de lucru care au fost deja create, iar unele dintre ele deja se concentrează pe acele obiective care au fost trasate de Comisia Europeană pentru a fi îndeplinite de către Republica Moldova. Și, de aceea, vom discuta la această Conferință de la București, de la finalul acestei săptămâni, despre cum putem să sprijinim mai eficient Republica Moldova în atingerea acestor obiective. Eu cred că este o contribuție foarte relevantă pe care România o aduce pentru sprijinirea Republicii Moldova și sperăm să-și producă efectele cât mai curând".
