Tudorel Toader, ministrul Justiției, a vorbit la ”Sinteza Zilei” despre propunerile de modificări ale Legilor Justiției.
Ministrul Tudorel Toader a prezentat, miercuri, Comisiei speciale parlamentare privind domeniul justiţiei proiectul de modificare a Legilor Justiţiei.
Declarațiile ministrului pot fi urmărite live, pe www.antena3.ro.
Iată principalele declarații:
”Demersul pentru modificările Legilor Justiției a aparținut CSM. Legile își arătaseră limitele în aplicare. Proiectul a stat la CSM în analiză până anul acesta, a revenit la Ministerul Justiției, l-am adaptat, am ținut cont de propuneri” a spus Tudorel Toader.
”Eu nu am respins propunerile CSM, majoritatea celor reținute în proiect, sunt formulate de CSM. Avizul trebuia dat pe soluții. Nu poți da un aviz negativ pe soluții pe care tu le-ai propus. Nu poți să dai aviz negativ pe propunerile de punere în acord cu prevederi ale CCR”.
”O întrebare este de ce proiectul a plecat de la Ministerul Justiției direct în Parlament și s-a dus la Guvern? Vom vorbi despre numirea procurorilor de rang înalt, ce necesită consultarea Comisiei de la Veneția. De la Guvern proiectul nu putea să plece fără avizul Comisiei. De la comisia din Parlament, discuția poate începe. În acest timp vine avizul Comisiei, se reia dezbaterea și astfel amânăm o ținere pe loc a pachetului modificărilor” a explicat ministrul.
”Comisia dă recomandări. Acestea au puterea lor, venită de la cea mai înaltă autoritate în materie de constituționalitate. Toți ne îndreptăm spre aceleași standarde. Chiar dacă nu au putere juridică aceste avize, toată lumea ține cont de ele”
Despre independența Inspecției Judiciare
”Am enunțat cele trei posibilități privind Inspecția Judiciară. Spuneam atunci că există și varianta de a o reglementa ca o autoritate autonomă, independentă, care să nu se afle nici la CSM, nici la Ministerul Justiției. Atunci enunțam o incompatibilitate între Inspecția Judiciară și CSM. O incompatibilitate funcțională, normativă, CSM, cel controlat, elaborează regulamentul controlorului. Controlatul face regulile controlorului. Pe 23 august am venit cu propunerea ca Inspecția să fie autonomă, propunând ca în termen de șase luni de la adoptarea proiectului de modificare să fie adoptată o lege care să reglementeze modul de funcționare al Inspecției Judiciare” a precizat ministrul.
Despre raportul Inspecției Judiciare privind DNA
”Trebuie să citim raportul în conținutul lui, dar să constatăm că trei membri au concluzii într-o direcție, trei în alta. Acest raport, în conținutul lui, va fi supus analizei secției de procurori a CSM și care va da un vot. Vot care poate fi cu observații, vom vedea cel mai probabil marțea viitoare”
”Pe mine în evaluare mă ajută faptul că membrii au avut concluzii diferite. Câtă vreme lucrurile sunt în balanță, mie îmi dă acest raport libertatea de a înclina balanța. Nu mă voi antepronunța, dar indiferent de concluzia pe care o voi trage, nu mă voi raporta numai la raportul de control, la constatările și concluziile celor care au controlat. Eu nu am solicitat Inspecției Judiciare acest control, doar pentru a le da de lucru. De zece ani de zile, DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, nu au fost supuse unui astfel de control. Orice entitate este periodic controlată. Aici este cheia echilibrului puterilor, controlul reciproc al puterilor, ca nu cumva una să iasă de sub controlul celorlalte (...) Concluzia mea nu se bazează exclusiv pe acest raport”
”De exemplu, CCR este controlată de Curtea de Conturi, sub aspectul cheltuirii banului public. Dincolo de bani, mai importantă este libertatea omului. Garanțiile constituționale. Cineva trebuie să vadă dacă preț de un deceniu, o autoritate respectă sau nu valorile constituționale”
Despre răspunderea magistraților
”Obligațiile mele mă direcționează spre perfectarea legislației. Eu am propus, nu o lege a răspunderii magistraților, este un capitol, am propus o modificare și o aducere a procurorilor și judecătorilor, respectându-le independența, dar aducându-i sub perspectiva răspunderii juridice”
”În Constituție scrie: statul răspunde pentru erorile judiciare. În numele statului răspunde Ministerul de Finanțe. În acest moment, dacă statul plătește și știm bine că plătește despăgubiri stabilite de instanțele naționale și CEDO, plătim de la buget. Statul se poate îndrepta împotriva magistratului care a comis eroarea. Noi am înlocuit acest facultativ cu obligația. Am adus răspunderea, din punct de vedere al prescripției, la cel de drept comun, de trei ani”
”Garanțiile constituționale se păstrează, dar statul este obligat să își recupereze banii, de la magistratul care a comis eroarea cu rea-credință sau neglijență”
Despre cazul procurorului Iorga Moraru
”I-am acordat o audiență, a venit cu deschiderea de a relata problemele pe care le are, pe care le trăiește. Mi-a relatat multe. Acte, fapte, circumstanțe, abuzuri, cum spune dânsa. Nu am vrut să duc discuția pe alte perspective. Credeam că mă întrebați altceva. Din moment ce ordinul de revocare de la DNA este suspendat, suntem într-o ipoteză similară celei prin care decidentul emite un act juridic nelegal, producător de efecte juridice”
”Mi-a furnizat suficiente date, care să contribuie la concluziile pe care le voi lua. Sunt foarte multe elemente pe care sunt obligat să le evaluez. Vă rog să nu trageți concluzia unei anumite opțiuni”
Despre eliberarea deținuților din penitenciare
”La cei care mai aveau puțin până la eliberare, adăugând cele șase zile considerate ca executate, 529 de deținuți trebuiau puși în libertate. Toate cele 44 de unități de penitenciare i-au pus în libertate în aceeași zi. Dacă un deținut nu era pus în libertate pe data de 19, acea ținere a lui în penitenciar s-ar fi numit privare de libertate. A doua categorie este formată din cei care au dobândit vocația la eliberare condiționată. Se vor duce la instanță, judecătorii vor aprecia”
