Jurnalistul scrie că puține lucruri surprind fragilitate a alianței occidentale, care, de altfel, se declară mai unită și mai hotărâtă ca niciodată să țină piept Rusiei, ca problema, de altfel discretă a tancurilor.
Timp de luni de zile, cancelarul german Olaf Scholz a fost considerat singurul obstacol în calea furnizării către Ucraina a 2-a batalioane de tancuri de luptă Leopard-2 de fabricație germană. Cu toate acestea, deja coaliția tancurilor a început să se destrame.
Portugalia a anunțat că va trimite trei tancuri, Spania șase, iar Norvegia opt, dar Olanda, care se angajează să trimită 18 tancuri, și-a revizuit brusc oferta la zero. La fel și Danemarca. Zero față de 44 de Leopard-2 promise. Prin urmare, efortul de a pune laolaltă două mici batalioane a eșuat, iar tancurile nu sunt singura problemă.
O altă problemă uriașă este că Ucraina consumă zilnic mult mai multă muniție, artilerie și rachete decât poate reface baza industrială de apărare a Statelor Unite. În plus, Washington-ul are nevoie de rezerve pentru eventuale conflicte în Strâmtoare, Taiwan sau în Orientul Mijlociu, iar poate chiar mai severe decât limitele fizice sunt cele politice.
Pe măsură ce FED (n.r Federal Reserve) își înăsprește politica pentru a reduce inflația, Ucraina devine tot mai disperată pentru o vestă de salvare financiară, iar în perspectiva apropierii alegerilor, Stern apreciază că puțin vor fi cei care își vor dori să intre în campanie cu mesajul de pompat miliarde în Ucraina, în timp ce candidați ca Trump sau DeSantis vor urla pe sărăcire a clasei mijlocii.
Nu în ultimul rând, jurnalistul menționează ineficiența sancțiunilor impuse Moscovei. Deși era de așteptat ca economia rusă să intre în declin, lucrurile par să nu stea chiar așa că PIB-ul rusesc va scădea cu 8,5% în 2022 și cu 2,3% în 2023. Luna trecută însă, FMI și-a revizuit estimarea pe creștere pentru Rusia la 0,3% pentru 2.023 și la 2,1% în 2024, mai mare decât cea a zonei euro și a Regatului Unit.
