Isărescu a sesizat Curtea Constituțională în procesul de la Curtea de Apel București în care CNSAS ceruse constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, potrivit Hotnews.
Decizia de marți a Curții Constituționale:
"Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.161/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității este neconstituțională în ansamblul său. Prin aceeași decizie, cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art.2 lit.b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că Legea nr.161/2019, act normativ modificator al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2008, nu a înființat o autoritate administrativă autonomă și nici nu a reglementat atribuțiile unei atare autorități, ci a reglementat aspecte care țin de organizarea și funcționarea CNSAS. Așadar, exigența constituțională privind reglementarea prin lege organică vizează doar statutul CNSAS de autoritate administrativă autonomă, astfel încât adoptarea Legii nr.161/2019, în mod eronat, ca lege organică încalcă prevederile constituţionale privind bicameralismul funcțional al celor două Camere ale Parlamentului, precum și pe cele ale art.117 alin.(3) privind înființarea autorităților administrative autonome.
Având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional, precum și faptul că art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008 a fost introdus în corpul actului normativ prin Legea nr.161/2019, a cărei neconstituționalitate în ansamblu a fost reținută față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a constatat că nu mai este cazul să examineze criticile de neconstituționalitate intrinsecă cu privire la art.12 ind.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2008".
Practic, CCR a admis excepția formulată de Isărescu privind o modificare de lege din 2019 care a permis reluarea verificărilor în cazul său.
Cristoiu, teorie-bombă: Mugur Isărescu a fost pedepsit!
Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu explică dedesubtul scandalului Mugur Isărescu, colaborator al fostei Securităţi, arătând că guvernatorul BNR este victima unei campanii orchestrate de SRI-CNSAS pentru refuzul de a îndeplini ordinele de la Cotroceni.
Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:
„Un site trecut recent din mâinile lui Florian Coldea în mâinile lui Eduard Hellvig, aşa cum a trecut la un moment de la fosta conducere la actuala conducere Digi 24, în cadrul amplei Operaţiuni de refacere a Divizie Presă a SRI, dar sub autoritatea noului director, a publicat recent, ca exclusivitate oferită de noul proprietar pentru a face faţă concurenţei site-ului înfiinţat la iuţeală de Florian Coldea cu echipa condusă de legendara şi legendarizata Ioana Ene Dogioiu, cea căreia când vorbea la Tv despre SRI-ul fostului adjunct îi tresărea pe ea cămăşuţa de fericire, ştirea potrivit căreia CNSAS a trimis în instanţă, pentru confirmare, declararea lui Mugur Isărescu drept colaborator al Securităţii.
În paranteză fie spus, rămâi uluit de rapiditatea cu care se găsesc peste noapte investitori dispuşi să piardă sute de mii de euro numai şi numai pentru ca nu cumva colaboratorii SRI să rămână fără job. Singura explicaţie o găsim în jurnalul Elenei Udrea, care descrie cu lux de amănunte cum i-a dat ordin Florian Coldea lui Dorin Cocoş să-i ducă de îndată lui Sebastian Ghiţă 500 000 de euro pentru ca să-şi facă televiziune. Astfel de site - uri sunt finanţate de SRI varianta activi sau SRI varianta rezervişti din banii puşi la păstrare în seifurile unor oameni de afaceri, interfeţe ale Serviciilor.
Deoarece n-am scris până acum despre acest Scandal, mai mulţi cititori şi-au exprimat prin întrebări nedumerirea.
Le-am răspuns şi le răspund astfel:
N-am scris, pentru că asupra acestui subiect m-am pronunţat cu un an şi ceva în urmă, pe cristoiublog.ro din 10 mai 2019, în comentariul intitulat Dosarul Traian Băsescu: O lucrătură a Serviciilor lui Klaus Iohannis prin intermediul CNSAS.
Mai mult ca sigur, acest răspuns nu numai că nu potoleşte setea de întrebări a cititorilor mei, dar mai mult o întăreşte. Cum adică aţi scris despre Mugur Isărescu într-un articol dedicat Dosarului Traian Băsescu?
Foarte simplu, răspund.
Pentru că Dosarul Mugur Isărescu e din toate punctele de vedere prin nimic deosebit de Dosarul Traian Băsescu. Ce scriam eu despre ştirea, dată tot pe un site al Diviziei Presă a SRI cu un an în urmă?
'Traian Băsescu a primit cinci adeverinţe că nu a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică, pe baza cărora el a candidat. Deci, nu era vorba de o adeverinţă că a plătit întreţinerea la bloc. În absenţa acelei adeverinţe, Traian Băsescu nu mai avea cariera politică şi cea de preşedinte. Deodată, într-o operaţiune de rutină, deoarece verificarea sigur este obligatorie pentru candidaţii la europarlamentare, se descoperă nu o hârtie, ci ditamai dosarul, din care rezultă că în alte dosare erau note informative. Se descoperă, nu că a fost sursă, nu că a fost ofiţer sub acoperire, ci că a fost recrutat, cu toate datele de colaborator ca poliţie politică'.
Mugur Isărescu nu e de ieri de azi în viaţa publică a României. Pe lângă funcţia de guvernator al BNR, domnia sa a fost în 2000 premier şi candidat al CDR la Preşedinţie. Prin urmare, Mugur Isărescu a fost verificat şi răsverificat de către toate CNSAS-urile succesive din istoria României postdecembriste. Potrivit documentelor Mugur Isărescu a primit până acum în urma verificărilor două adeverinţe de la CNSAS (n în 2002 şi în 2008) că n-a fost colaborator al Securităţii ca Poliţie politică. Mugur Isărescu nu e un oarecare. Asemenea lui Traian Băsescu, el a fost vânat de-a lungul timpului de adversari pentru a-i găsi ceva compromiţător. Şi cum, ca şi în cazul lui Traian Băsescu, Mugur Isărescu era suspectat de colaborare cu Securitatea, nu în ipostaza de informator, ci în ipostaza de ofiţer, toţi adversarii şi-au îndreptat privirile spre CNSAS. De la CNSAS au venit, ca şi în cazul lui Traian Băsescu, dovezi că domnia sa n-a colaborat cu Securitatea.
A minţit CNSAS de la vremea respectivă?
Fireşte că nu.
La CNSAS nu se găseau documentele doveditoare. Ca şi în cazul lui Traian Băsescu ele se găseau la SRI. Potrivit tuturor declaraţiilor date de SRI, toate dosarele au fost predate CNSAS. Era şi este o minciună. Nu toate dosarele. Dosare precum cel al lui Traian Băsescu şi al lui Mugur Isărescu erau ţinute sub lacăt la SRI, pentru ca la o adică să li se dea drumul în lume. În comentariul din 10 mai 2019 ceream declanşarea de urgenţă a unei anchete pentru a lămuri circumstanţele apariţiei Dosarului lui Traian Băsescu:
'Ori până acum s-a muşamalizat, dosarul a existat undeva şi atunci trebuie făcută urgent o anchetă, de presă, penală: unde era dosarul, dacă a fost la CNSAS, cînd a fost dat la CNSAS, pentru că se poate vedea imediat, cine le-a preluat şi de ce le-a ascuns. Dacă a fost dat acuma, să vedem când a fost dat. A doua întrebare este: presupunând că aceste lucruri au existat într-adevăr, cum de ies acum la iveală?'
De ce solicitam o anchetă? Pentru că apariţia dosarului lui Traian Băsescu poate fi suspectată drept o implicare anticonstituţională a SRI în bătălia politică din România. Nu de alta, dar chiar CNSAS recunoscuse că decizia în cazul Traian Băsescu a fost luată după ce SRI a trimis instituţiei documente închise până atunci în seifuri. Şi acum CNSAS recunoaşte c-a primit de la SRI noi documente despre Mugur Isărescu. Dar nu numai atât. Ceream o anchetă şi pentru că – scriam eu – CNSAS va fi folosit în locul DNA pentru scoaterea din joc a unor personalităţi incomode preşedintelui Klaus Iohannis, cel în slujba căruia a pus SRI Eduard Hellvig. N-a avut loc nici o anchetă. SRI, în stilul deja încetăţenit, de Nouă Securitate, n-a răspuns acestor acuzaţii.
N-a răspuns şi nu va răspunde în veci, pentru că puţin îi pasă de acuzaţii publice. Eduard Hellvig are sub puterea sa Comisia de control a SRI şi aproape întreaga presă. Cine să-l ia la întrebări? Când şeful Comisiei SRI a cerut ca directorul SRI să vină în faţa Comisiei pentru a da seamă de acuzaţia adusă lui Marcel Ciolacu în chestiunea Ardealului, preşedintele interimar al PSD l-a schimbat cât ai clipi. Cum adică? Să vină El Însuşi Eduard Hellvig în faţa Comisiei? Şi pentru că n-a fost nici o anchetă, SRI s-a gândit să recidiveze.
După acelaşi model ca şi în cazul Traian Băsescu, a fost executat Mugur Isărescu. CNSAS primeşte peste noapte de la SRI documente până atunci ţinute la secret. Conducerea CNSAS, subordonată doar pe hârtie Parlamentului, în realitate subordonată SRI, s-a executat, site-ul pe care a pus mâna Eduard Hellvig aducându-i în frunte pe Ramona Ursu de la publicaţia SRI Newseek, a dat ştirea, şi gata, Mugur Isărescu, e fezandat. Deoarece culoarul în Justiţie funcţionează şi fără generalul Dumbravă, Mugur Isărescu e acum la mâna lui Eduard Hellvig sau mai precis a lui Klaus Iohannis. Guvernatorul BNR – scrie presa – l-a refuzat pe Klaus Iohannis când acesta i-a cerut ca Banca să tipărească monedă pentru ca el să aibă în perspectiva alegerilor şi Parlamentul Meu.
Va juca acum Mugur Isărescu după cum îi va cânta la muzicuţă Klaus Iohannis?”
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.
