Procurorii DIICOT Cluj au reţinut trei persoane dintr-o grupare infracţională, care utilizau o nouă metodă de înşelare a băncilor, respectiv deschideau conturi pe numele unor persoane nevoiaşe, depuneau suma de 4.000 de lei, după care retrăgeau simultan aceeaşi sumă de la bancomat şi de la ghişeul băncii.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, István Fekete Marczika, Ioan Purcar şi Sorin Purcar au fost reţinuţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică, în formă continuată, şi acces ilegal la un sistem informatic.
Anchetatorii susţin că, în anul 2016, István Fekete Marczika, Ioan Purcar şi Sorin Purcar au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operaţiuni frauduloase prin efectuarea de operaţiuni de deschidere de conturi şi de depunere/ retragere de sume de bani de la ghişee şi bancomate amplasate pe raza judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Braşov, aparţinând unei unităţi bancare.
În fapt, s-a reţinut că membrii grupării au recrutat 34 de persoane care aveau o situaţie materială precară şi pe care, sub diferite pretexte şi cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să îşi deschidă conturi la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri ataşate. După deschiderea conturilor, titularii au predat cardurile ataşate membrilor grupării, comunicându-le codurile PIN. După activarea cardului bancar, inculpaţii efectuau operaţiuni test de depunere (de regulă, prin APT) - retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcţional contul. Ulterior (de regulă, în aceeaşi zi şi la scurt timp de la finalizarea cu succes a operaţiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4.000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judeţelor Sălaj şi Cluj.
În aceeaşi zi, unul dintre membrii grupării cu rol de "însoţitor" şi titularul contului se prezentau la bancă. La indicaţia "însoţitorului", titularul de cont îl informa pe funcţionarul de la ghişeu că doreşte să ridice banii din cont - circa 4.000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii grupării, cu rol de "utilizator de card", se afla deja la bancomat (având asupra sa cardul) şi comunica telefonic permanent cu "însoţitorul". În momentul în care "însoţitorul" sesiza că funcţionarul bancar iniţiase, în sistemul informatic al băncii, operaţiunea de retragere de numerar (prin interpretarea "mişcărilor" acestuia), îl anunţa telefonic pe "utilizatorul de card", iar acesta din urmă tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de 4.000 de lei.
Procurorii susţin că inculpaţii aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar şi profitau de faptul că "bancomatul" nu ştia încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informaţiilor de la staţiile de lucru ale funcţionarilor bancari către serverul băncii pe de o parte şi pentru transmiterea informaţiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.
"Urmare a ridicării (de la ghişeu) şi a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar - suma de aproximativ 4.000 de lei -, în contul titularului erau înregistrate două operaţiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui 'descoperit neautorizat de cont', respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat. Întrucât s-au înregistrat situaţii când nu a existat o coordonare perfectă între 'însoţitor' şi 'utilizatorul de card', operaţiunile care făceau parte din schema infracţională se repetau până la reuşită, respectiv, depunerea sumei de 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghişeu şi încercare de a retrage aceeaşi sumă de la bancomat. Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracţionale, nu de titulari. În proporţie covârşitoare, operaţiunile pe un anumit cont au fost realizate în locaţii diferite, acest mod de acţiune făcând parte din 'schema infracţională' - de exemplu operaţiunile-test se realizau la ghişeu/APT şi ATM din locaţia X, depunerea în cont a sumei de 4.000 de lei se realiza la un ghişeu/APT din locaţia Y, ridicarea sumei de 4.000 de lei la un ghişeu din locaţia Z, iar retragerea sumei de 4.000 de lei la un ATM din locaţia W", susţin procurorii.
Prejudiciul în acest caz se ridică la 72.249 de lei.
István Fekete Marczika şi Sorin Purcar au fost prezentaţi vineri Tribunalului Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile, iar faţă de Ioan Purcar procurorii DIICOT Cluj au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioada de 60 de zile.
Acţiunea a fost efectuată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj şi Mureş, cu suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni
Sursă: Agerpres
