Curtea de Apel Târgu Mureş a anulat, luni, raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, ANI, referitor la preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, acuzat de conflict de interese, sentinţa putând fi atacată cu recurs, potrivit unui comunicat de presă remis Mediafax.
"Astăzi (luni - n.r.), Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Târgu Mureş s-a pronunţat în dosarul 500/46/2011, având ca obiect anulare act administrativ, privindu-l pe numitul Nicolescu Constantin, a admis acţiunea reclamantului şi a anulat raportul întocmit de Agenţia Naţională de Integritate în ceea ce priveşte reţinerea conflictului de interese", se arată în comunicat.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Târgu Mureş, Anuţa Duşa, a declarat că sentinţa prin care s-a admis acţiunea lui Nicolescu nu este definitivă, aceasta putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
În raportul ANI, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, era acuzat de conflict de interese, prin semnarea unor contracte comerciale în calitate de şef al instituţiei cu firme pe care le deţineau el şi unii membri ai familiei.
ANI a sesizat şi DNA odată cu întocmirea raportului care îl acuză pe Nicolescu de conflict de interese, în martie 2011, acesta contestând în instanţă raportul.
În 26 ianuarie 2011, procurorii anticorupţie l-au reţinut pe Constantin Nicolescu pentru 24 de ore. În ziua următoare, Tribunalul Argeş a admis propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile. Imediat după anunţarea deciziei de arestare, lui Nicolescu i s-a făcut rău, fiind dus la Spitalul Floreasca, unde a fost operat pe cord.
În 2 februarie 2011, Curtea de Apel Piteşti a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi ţara, Nicolescu fiind externat din Spitalul de Urgenţă Floreasca din Bucureşti în 18 februarie.
În 18 mai 2011, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, care îl acuză că a luat fonduri Phare de aproape 900.000 de euro pentru patru unităţi de învăţământ, în baza unor acte false.
