Rubrica de astăzi este despre poliţişti şi despre vorbele lor memorabile. Vă mărturisesc deschis că deseori i-am compătimit. După ce că au atâta de lucru cu răufăcătorii si cu şoferii, mai vin şi reporterii pe capul lor.
"Vă rugăm să ne spuneţi ce s-a întâmplat". Doar ştiţi întrebările noastre, ale reporterilor, şi discursul nostru uneori plin de clişee: relatăm împrejurările producerii accidentului şi ce măsuri au dispus oamenii legii. Dar asta e altă poveste.
Poliţiştii sunt prinşi mereu între relatarea simplă, clară, ca la şcoală a unui incident rutier şi descrierea alambicată, în limbaj tehnic, de proces-verbal. O aleg, fireşte, pe cea de-a doua. De cele mai multe ori, de aici rezultă ridicolul. Şi de aceea ajung de tot râsul pe internet. Se străduiesc să se ţină de formulările clişeizate şi se transformă, fără să ştie, în procese-verbale ambulante.
Iar când textul învăţat pe dinafară le joacă feste, discursul nu mai are nicio logică.
