Consolidarea clădirilor care s-ar prăbuşi în cazul unui cutremur puternic bate pasul pe loc. La nivelul Capitalei, de exemplu, sunt doar 40 de clădiri reabilitate sau consolidate, dintr-un total de aproape 600 de construcţii aflate în pericol. Asta deşi statistica arată că numărul seismelor a crescut în ultimii ani în România, la fel şi intensitatea acestora.
Numărul cutremurelor mai mari de 4 grade pe scara Richter a crescut treptat în România în ultimii patru ani. Dacă în 2010 erau doar două astfel de seisme, în 2013 au ajuns la opt, iar în 2014 numărul lor a crescut la 13. Numai anul acesta, în primele 15 zile au avut loc deja trei cutremure de acest gen. Asta în timp ce în ultimii doi ani s-au înregistrat şi două cutremure care au depăşit magnitudinea 5 pe scara Richter.
La nivelul Capitalei, situaţia este la fel de gravă. Sunt peste 180 de clădiri încadrate în clara de risc seismic unu şi aproape 400 în clasele doi şi trei. Un total de aproape 600 de clădiri. Dintre acestea, în ultimii ani, au fost consolidate doar 40. Asta înseamă că în cazul unui cutremur puternic, cel puţin 200 de clădiri ar fi transformate în moloz.
Autorităţile au considerat că proprietarii sunt cei care stau în calea programelor de consolidare, aşa că au înăsprit legislaţia, prevăzând sancţiuni mai mari.
Mai mult, nimeni nu ia în calcul că o clădire a cărei consolidare costă cât o reconstrucţie poate fi la fel de uşor demolată şi ridicată de la zero, eliminând astfel orice fel de risc în caz de cutremur. Şi nu în ultimul rând, multe asociatii au probleme deosebite atat in inscrierea in programul de reabilitare cat si in cel de consolidare deoarece nu mai exista cartile tehnice ale cladirilor. Aceste probleme nu au fost luate până acum în calcul de către autorităţi, susţin cei de la Liga Habitat.
