Fostul ministru al Sănătăţii din perioada pandemiei Alexandru Rafila afirmă că ”decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă”, întrucât deja România avea prea multe vaccinuri. În plus, ţara nu are are capacitate de stocare, vaccinurile urmau să expire şi ar fi generat costuri pentru reducere. ”A apăra interesul României în faţa unui contract disproporţionat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate”, a transmis Rafila.
”Decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă. Ar fi fost profund greşit să blocăm bugetul sănătăţii în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, fostul ministru al Sănătăţii din periada pandemiei Alexandru Rafila.
Acesta afirmă căn ”situaţia găsită la Ministerul Sănătăţii era clară”: ”depozite pline cu milioane de doze care au expirat, un angajament suplimentar de achiziţie pentru 39 de milioane de doze semnat în mai 2021 şi, în acelaşi timp, un interes în scădere al populaţiei pentru vaccinare”.
”Evoluţia variantelor virale şi reticenţa unei părţi a societăţii au redus semnificativ cererea reală. Am acţionat constant pentru a limita efectele acestei situaţii. Am reuşit să vindem către alte state, precum Germania şi Ungaria, peste 7,5 milioane de doze şi am realizat donaţii către ţări care aveau nevoie. Cu toate acestea, am fost nevoiţi să distrugem milioane de doze expirate, suportând costuri suplimentare”, explică fostul ministru.
Rafila susţine că ”au existat numeroase runde de negocieri cu compania Pfizer şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, în încercarea de a găsi o soluţie echilibrată pentru restul de 29 de milioane de doze contractate în 2021 şi nealocate”.
Am participat direct la aceste discuţii şi l-am informat constant pe prim-ministrul de la acea vreme, Nicolae Ciucă. De asemenea, am solicitat sprijinul comisarului european pentru sănătate, Stella Kyriakides, în contextul în care şi alte state, precum Polonia şi Ungaria, se confruntau cu probleme similare. Din păcate, nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România. În aceste condiţii, compania Pfizer a iniţiat acţiuni juridice, după ce România nu a mai comandat dozele prevăzute pentru anii 2022 şi 2023. Într-o situaţie comparabilă, compania Moderna a renunţat la pretenţii”, a mai scris Rafila.
Acesta a adăugat că, dacă ar fi acceptat achiziţia acestor doze, ”România nu ar fi avut capacitatea de stocare, iar costurile suplimentare pentru distrugerea vaccinurilor ar fi crescut semnificativ nota de plată, afectând inclusiv încrederea publică în utilitatea vaccinării”.
”Nu puteam semna, în tăcere, plăţi uriaşe fără beneficii reale pentru pacienţii români. Pentru un ministru al Sănătăţii, obiectivul este clar: banii românilor trebuie să se regăsească în spitale, în servicii medicale şi în infrastructură, nu în facturi fără utilitate”, a mai transmis Rafila, adâugând că, ”în paralel cu această decizie dificilă”, a demarat investiţii concrete în sistemul sanitar.
”A apăra interesul României în faţa unui contract disproporţionat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate. În locul risipei, am ales investiţii care rămân: spitale, echipamente, servicii mai bune pentru pacienţi. Esenţa mandatului unui ministru al Sănătăţii este să apere pacienţii şi contribuabilii, chiar şi atunci când deciziile nu sunt comode politic”, a adăugat Rafila.
O instanţă belgiană a obligat miercuri Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer, relatează Reuters. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit 600 de milioane de euro.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, după anunțul că România a pierdut procesul cu Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID și e obligată să plătească peste 600 de milioane de euro, că această decizie „are un impact semnificativ” asupra țării noastre. Ministrul a spus și ce s-ar întâmpla dacă România ar refuza să plătească.
”Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare, cu virarea sumelor de bani într-un cont”, a spus ministrul Justiţiei.
Ştiri video recomandate
