"Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ce a făcut în starea de urgenţă - achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătire necesară şi mai ales fără concurs. Ceea ce este cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri. (...) Una dintre preocupările majore în Comisia juridică a Senatului a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost discuţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale, spre exemplu pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu puteau fi schimbaţi din funcţie. Până şi Consiliul Legislativ a arătat foarte clar că aşa ceva nu poate să rămână într-un text decât dacă lucrurile sunt foarte clar circumscrise situaţiei de urgenţă, situaţiei referitoare la COVID-19. Proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţie a persoanelor, să dispună unilateral spre exemplu, fără niciun fel de acord, pentru desfăşurarea activităţii prin sistem de telemuncă, fără acordul angajatului", a spus Cazanciuc, într-o conferinţă de presă la Senat.
Robert Cazanciuc mai spune că o altă modificare se referă la starea de alertă, care poate fi propusă întregii țări și se supune la vot Parlamentului în trei zile sau poate fi aplicată în plan local.
"Am făcut o diferenţiere între măsurile impuse la nivel local şi cele la nivel naţional. La nivel local măsurile pot fi luate prin ordin comun de ministrul de Interne şi ministrul Sănătăţii, iar la nivel naţional e nevoie de încuviinţarea Parlamentului", a menţionat acesta.
Robert Cazanciuc: Comisia juridică se preocupă ca proiectul privind starea de alertă să nu fie folosit pentru diverse forme de abuzuri
