Legea din România dă voie autorităților sanitare să diagnosticheze cu Covid-19 pe oricine iese pozitiv la un test rapid. Și nu doar atât. Legea permite și izolarea acelei persoane, tot în baza testului rapid.
Iar lucrurile se complică în momentul în care cineva iese pozitiv la un test rapid și negativ la un test PCR făcut imediat după.
Legea 136/2020 creează cadrul general pentru impunerea unor restricții în timpul unei epidemii/pandemii generate de o boală infectocontagioasă.
În baza acestei legi se dau hotărâri de guvern, decizii ale CNSU privind carantina, Ordine ale Ministerului Sănătații privind izolarea.
Tot în baza acestei legi, DSP emite decizii de carantinare și de izolare a persoanelor, cu respectarea prevederilor din deciziile CNSU și din Ordinele Ministerului Sănătății.
„1. La articolul 2 alineatul , litera a se modifică și va avea următorul cuprins:
a persoanele care au intrat în contact direct cel puțin cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2, prin identificarea ARN SARS-CoV-2 , fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate.”
Astfel, potrivit Ordinului 35 al Ministerului Sănătății, aflat de luni în vigoare, intră în izolare orice persoană care are rezultat pozitiv la un test PCR SAU test rapid antigen, cu trimitere la Metodologia INSP în cazul Covid19. Însă nici ordinul Ministerului Sănătății, nici metodologia nu prevăd ce se întamplă când o persoană are rezultat pozitiv la testul rapid și rezultat negativ la un test PCR făcut ulterior. Și pentru că ambele rezultate sunt raportate în Corona Forms, DSP emite decizie de intrare în izolare în baza testului rapid, indiferent că există în sistem si rezultatul negativ la testul PCR. Asta deși metodologia INSP specifică faptul că testul PCR este 'standardul de aur', iar ministrul sănătății aprobă.
Așa se ajunge în situația în care un om sănătos după cum arată testul PCR negativ este izolat la domiciliu și diagnosticat cu Covid19 în baza unui simplu test rapid.
Mai mult, același ordin a modificat și modelul deciziei de confirmare a măsurii de izolare, astfel încât DSP să poată completa pe ea și testul antigen rapid, nu doar cel PCR ca până acum.
Gheorghe Piperea: ”Există o soluție”
Avocatul Gheorghe Piperea susține că în situația unui test rapid pozitiv și al unui test PCR negativ, testul PCR trebuie să fie decisiv.
„Chiar dacă oamenii în țara asta ar vrea să aibă încredere în autorități, să susțină lupta împotriva pandemiei, nu ar putea face acest lucru pentru că încrederea în autorități este torpilată continuu de acest gen de acte normative. Improvizații și încălcări ale reglementărilor.
Văd că domnul Rafila, șeful DSP-urilor din țară, vorbește din postura unui analist, unui terț care nu este implicat în autoritate. Spune ”ar trebui să”, dar poate să dea un ordin foarte simplu către DSP și să spună că dacă ai un test rapid pozitiv și unul PCR negativ prevalență trebuie să aibă PCR-ul.
Problema este că te pune pe drumuri. Faci plângere la DSP și nu ți se răspunde, după aceea trebuie să sesizezi instanța. Te pune pe drumuri la instanță, încarcă absolutamente inutil rolul instanței, iar soluțiile vin la luni de zile distanță. Accesul în justiție pe acest gen de litigii este barat și anticonstituțional.
Există o soluție. Întotdeauna când este vorba despre o obligație, fie civilă sau administrativă sau fiscală, legea spune că în caz de dubiu se dă soluția care favorizează debitorul obligației. În situația noastră, un test pozitiv rapid și unul PCR negativ înseamnă că automat ar trebui să se dea prevalență testului PCR. Dacă nu se întâmplă acest lucru, domnul Ministru al Sănătății, de urgență să impună DPS-ului să aplice această reglementare.”, a declarat Gheorghe Piperea la Antena 3.
În Statele Unite, FDA a avertizat încă de la începutul Pandemiei că există riscul ca testele rapide de Sars-Cov-2 să ofere rezultate fals-pozitive, mai ales atunci când incidența cazurilor este scăzută.
De exemplu, arată FDA, în cazul unui test cu specificitate de 98%, valoarea predictivă a rezultatelor pozitive este de 80%, într-o populație cu o prevalență a bolii de 10%. Cu alte cuvinte, din 100 de teste 20 vor da rezultate fals pozitive. Iar acest număr crește pe măsură ce prevalență bolii este tot mai mică.
De aceea FDA a recomandat de la bun început ca rezultatul unui test rapid să fie validat de un test PCR, iar rezultatul pozitiv al unui test rapid să fie pus în contextul incidenței, al observațiilor clinice, al istoricului pacientului și a informațiilor epidemiologice ale momentului.
Și dacă la noi legislația e stufoasă, în Germania lucrurile sunt cât se poate de simple. O persoană care iese pozitivă la un test rapid antigen, poate cere pe loc să i se facă și un test PCR sau dacă se izoleaza la domiciliu poate cere autorităților sanitare să vină să-i facă PCR-ul acasă. Daca testul PCR iese negativ, izolarea încetează de drept.
