România şi Bulgaria se află la egalitate pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte riscul de sărăcie şi excluziune socială, cu un procent de 40% din totalul populaţiei în această situaţie, în 2014, reiese din datele Eurostat, citate de Agerpres.
"24,1% din totalul populaţiei Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie şi excluziune socială în 2014. În România şi Bulgaria în jur de 40% din populaţie se află în această situaţie în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) şi Suedia (16,9%) se află la mai puţin de jumătate faţă de cele două ţări', se arată în document.
Potrivit acestuia, se observă diferenţe în 2014 faţă de 2008 între statele membre.
"Unele ţări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societăţii. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie şi excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) şi Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele ţări au avut o creştere a numărului de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială. Ţările cu cea mai mare creştere sunt Grecia, Spania şi Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială a crescut între 4 şi 8 puncte procentuale', se mai arată în document.
Conform unei publicaţii a Institutului Naţional de Statistică (INS), o treime dintre gospodăriile din România, respectiv 32,8%, nu au putut face faţă cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat, în 2015.
Anul trecut, o pondere de 36% dintre gospodării s-au aflat în imposibilitatea de a plăti întreţinerea locuinţei din cauza lipsei resurselor financiare, iar 16,7% - energia electrică.
De asemenea, pentru a face faţă cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligaţia de restituire, de la rude, prieteni.
Anul trecut, 17% dintre gospodării şi-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% - înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate, 12,1% - cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% - cumpărarea de haine noi, 10,6% - vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% - cumpărarea de cărţi, ziare, reviste.
Conform aceleiaşi publicaţii satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puţine resurse de investiţii gospodăriilor din România.
Principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor - consumul - a deţinut, în medie pe ansamblul gospodăriilor, 72,4% din cheltuielile totale.
Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2015, au reprezentat 4,4% din cheltuielile totale, din care 0,8% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 3,6% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 85,4 lei lunar pe gospodărie.
