Antena 3 CNN › Actualitate › România, pe locul 3 la accidente de muncă mortale în Uniunea Europeană. Cum arată cifrele în cazul celor fără decese

România, pe locul 3 la accidente de muncă mortale în Uniunea Europeană. Cum arată cifrele în cazul celor fără decese

Andrei Paraschiv
3 minute de citit Publicat la 12:42 17 Noi 2026 Modificat la 12:42 17 Noi 2026
doi oameni carand un altul
Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Getty Images

România are a treia cea mai mare rată a accidentelor de muncă mortale din Uniunea Europeană, dar și cea mai mică la cele fără deces, potrivit datelor din baza de date Tempo Online a Institutului Național de Statistică (INS) și Eurostat, analizate într-un comunicat oficial de Echipăm.ro. În 2024, ultimul an pentru care Eurostat are date oficiale, la 100.000 de lucrători din România au fost 2,83 morți în accidente de muncă, mai mulți doar în Franța (3,61) și în Bulgaria (3,08). La nivelul UE, însă, rata a fost de 1,65. La accidentele fără deces, România are cea mai mică rată din UE: 65 la 100.000 de lucrători, față de 1.359 la nivelul Uniunii.

„Cifrele ne spun multe, dacă vrem să înțelegem. Spre exemplu, România are cea mai mică rată de accidente fără deces din Uniunea Europeană, dar suntem constant în top la accidente soldate cu deces. Acest lucru nu este întâmplător. Este clar pentru toată lumea că nu obișnuim să declarăm accidentele decât dacă suntem forțați de împrejurări”, a spus Sorin Iftene, fondator și CEO Echipăm.ro.

La nivelul activităților economice, cea mai mare rată a deceselor din România este în agricultură, silvicultură și pescuit: 20,77 la 100.000 de lucrători, față de 5,51 la nivelul UE.

Cei mai mulți accidentați de după 2004

Datele naționale și cele Eurostat provin din raportări cu metodologii diferite. Astfel, numărul accidentelor și al deceselor nu este direct comparabil. Datele INS pentru 2025 arată 5.323 de accidentați la muncă, cu 24 mai puțini decât în 2024.

Anii 2024 și 2025 au cele mai mari cifre de după 2004, când au fost înregistrați 5.673 de accidentați. Raportat la numărul de salariați, rata a fost de 0,92 accidentați la 1.000 de angajați. Dintre cei 5.323 de accidentați, 96 au murit, față de 108 în 2024 și de 423 în 2004, iar ceilalți 5.227 au avut incapacitate temporară de muncă.

Statistica INS cuprinde doar accidentele care au provocat cel puțin 3 zile de incapacitate de muncă, invaliditate sau deces. Accidentele de pe drumul spre și dinspre serviciu nu sunt reflectate. Inspecția Muncii, însă, le numără separat: 800 de accidentați pe traseu în 2025, cu 17 morți.

Hunedoara are cea mai mare rată, Bucureștiul cei mai mulți accidentați

Raportat la numărul de salariați, cea mai mare rată din 2025 o are Hunedoara, cu 1,5 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de Brașov (1,4), Maramureș (1,38), Bacău (1,31) și Bistrița-Năsăud (1,27). 16 județe au o rată peste cea națională, iar Galațiul se află exact la nivelul ei, cu 0,92.

La numărul de accidentați, pe primul loc este Bucureștiul, cu 1.408, urmat de Brașov (294), Timiș (212) și Cluj (211). La rată, Capitala este pe locul 14, cu 0,99. Statistica INS îi trece pe accidentați la județul în care își are sediul angajatorul, indiferent unde s-a produs accidentul. Față de 2024, numărul accidentaților a crescut în 17 județe, a scăzut în 24 și a rămas același doar în Alba.

Cele mai multe decese sunt în construcții

Pe activități economice, cei mai mulți accidentați din 2025 au fost în industria prelucrătoare (1.477), în comerț (738) și în construcții (590). Cele mai multe decese au fost în construcții (21), în industria prelucrătoare (17) și în agricultură, silvicultură și pescuit (16).

Raportat la numărul de salariați, rata cea mai mare dintre cele 19 secțiuni analizate o are producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 1,65 accidentați la 1.000 de angajați, urmată de distribuția apei, salubritate și gestionarea deșeurilor, cu 1,44.

„Pe lângă studiu, am construit și un instrument gratuit pentru orice angajator: o hartă interactivă a accidentelor de muncă din România. Oricine poate vedea câte accidente au fost anul trecut în domeniul lui de activitate, ce echipamente de protecție le trebuie angajaților și cum se compară județul lui cu media națională și cu județele vecine. E un instrument util pentru oricine se ocupă de SSM și suntem foarte mândri de el”, a mai spus Iftene.

Echipamentul necesar pentru fiecare meserie este prezentat într-o listă orientativă din Hotărârea de Guvern 1048/2006.

În plus, legea 319/2006 este clară: angajatorul este obligat să asigure gratuit echipamentul de protecție. În 2025, inspectorii de muncă au făcut, în toată țara, 36.049 de controale de securitate și sănătate în muncă și au găsit 39.590 de nereguli. Aceștia au aplicat 31.735 de sancțiuni, dintre care 25.630 de avertismente și 6.105 amenzi, în valoare totală de 35,2 milioane de lei.

Mai mult, inspectorii au oprit din funcțiune 364 de echipamente și au sistat activitatea în 183 de cazuri, potrivit raportului anual al Inspecției Muncii.

×
Fanatik
Antena Sport
Observator News
Longevity Magazine
TOP articole
x close