Peste 200 de persoane au protestat luni după-amiază pe străzile din Cluj-Napoca, cerând "justiţie socială", informează Mediafax.
Protestul a avut loc la un an de la evacuarea romilor de pe strada Coastei din Cluj-Napoca şi mutarea lor la Pata Rât, unde este groapa de gunoi a oraşului. Aceştia sunt extrem de nemulţumiţi de condiţiile oferite în locuinţele sociale şi au declarat că s-au săturat să aştepte o schimbare.
La marş au participat şi activişti ai Grupului de Lucru al Asociaţiilor Civice (GLOC). S-a plecat din Piaţa Avram Iancu, pe traseul Bulevardul Eroilor - Piaţa Unirii - Piaţa Muzeului - Palatul Telefoanelor - strada Bariţiu.
Manifestanţii au purtat pancarte pe care scria "Stop segregării", "Locuinţe decente pentru toţi", "Nu vrem să stăm între gunoaie", "Stop rasismului instituţionalizat", "Casa mea nu e acasă", "Lăsaţi-ne să trăim decent" şi au strigat: "Vrem justiţie socială" şi "Nu ghetoului!".
"În decembrie 2010, 56 de familii care locuiau în casele improvizate pe strada Coastei au fost mutate forţat în locuinţele sociale construite de Primăria Cluj-Napoca lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Protestăm, că de un an numai promisiuni sunt, nimic nu s-a rezolvat pentru noi, trăim în condiţii inumane", a spus Petre Greta, liderul romilor.
Reprezentantul GLOC, Eniko Vincze, a afirmat că oamenii care locuiesc la groapa de gunoi de la Pata Rât lucrează în condiţii mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil şi îşi cresc copiii cu teama că nu vor mai avea ce pune pe masă.
"Ne solidarizăm cu cetăţenii Clujului care vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă, lucrează în condiţii mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil, îşi cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă, nu deţin o locuinţă şi riscă să fie evacuaţi în stradă, trăiesc în nesiguranţă, nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor, locuiesc în condiţii precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât. Sunt români, maghiari sau romi şi vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăţi, vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează şi refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie", a spus Eniko Vincze.
