O tânără mamă, Carrie Quinn, împărtășește o experiență traumatizantă din cauza căruia nu a mai fost capabilă să își țină în brațe propriul copil: „Am fost mereu sănătosă, tipul de persoană care mănancă ce trebuie și merge la sală în mod constant. Deci, când am avut prima indicație că ceva e în neregula, pe la 20 si ceva de ani, când am dezvoltat ganglioni limfatici umflați în axile și pe față, nu am fost foarte alarmată. Doctorul m-a trimis la spital pentru o biopsie, dar nu a găsit nimic. ”
După ce aceste simptome au disparut de la sine, la 30 de ani după o călătorie în Jamaica ganglionii limfatici ai tinerei s-au umflat din nou, simptom însoțit de ochi uscați, dureri de cap, probleme de digestie, greață, dureri articulare și musculare.O vizită la doctor a descoperit faptul că vezică biliara nu îi funcționa, deci aceasta a fost îndepărtată. Câțiva ani mai târziu însă probleme au apărut din nou: „Câțiva ani mai târziu, m-am trezit într-o dimineață și am simțit o furnicătură ciudată în tot corpul. E ca și cum mi-aș fi pierdut brusc toată puterea, n-am putut să merg sau să îl duc pe fiul meu de 2 ani în brațe.”
În acel moment au început investigațiile medicale serioase, care însă nu au dus la nici un rezultat. Carrie a fost testată pentru nenumărate afecțiuni, inclusiv screloză și lupus, însă nimic nu părea în neregulă. Simptomele se înrăutățeau pe zi ce trece, însă niciun doctor nu părea capail să pună un diagnostic. După nenumărate încercări, femeia a hotărât să apeleze la un medic de medicină internă care face parte dintr-o rețea de concierge.
Acest gen de doctori petrec mai mult timp cu pacienții, și sunt ușor accesbili, însă din păcate nu sunt acoperiți de asigurarea medicală. Din cauza severității simptomelor femeia a trebui să apeleze la un astfel de specialist, la prețul de 500 de dolari pe sesiune. Imediat cum și-a prezentat cazul, doctorul a diagnosticat-o: boală țesutului conjunctiv nediferențiat (UCTD), care afectează țesuturile conjunctive care țin corpul împreună. La fel că alte boli auto-imune, această afecțiune este foarte greu de diagnosticat și nu se știe de ce unii oameni o dezvolta, dar poate fi influențată de factori genetici și de mediul din jur.
Acum, femeia declară: „Deoarece UCTD nu are o definiție precisă, nu există un tratament stabil. Dr. Malinow mi-a recomandat o dietă anti-inflamatorie și mi-a adăugat mai multe alimente cu proprietăti anti-inflamatoare în dietă, cum ar fi fructele de pădure,verdețurile, nucile, uleiul de măsline extra virgin, peștele și ciocolată neagră. Mi-a recomandat să merg la terapia fizică, împreună cu ședințe regulate la reumatologul. Astăzi, mă simț de 800 de ori mai bine decât acum trei ani. Nu sunt 100%refacuta, dar lucrez cu un antrenor personal și mi-am reîntregit puterile. Deși incă mai am ocazii de apariție a erupțiilor, sunt capabilă să le fac față mai bine.”
Sursă: Health
