”Cutremurul s-a produs la adâncimea de 5.6 km cu o magnitudine de 5.2. S-a simțit în orașe cu distanțe mai mari de 100 km.
Avem informații că s-a simțit în Ungaria, Croația, Serbia.
Până în momentul actual s-au produs 13 replici. Cea mai mare a fost de 3.2 grade. Ultima a fost în această dimineață.
Am primit răspunsuri de la cetățeni și vom analiza datele. Regiunea seismică este o regiune cunoscută. În istorie se știe că au mai fost cutremure cu magnitudine de 5”, a declarat Constantin Ionescu, director INFP.
”Comunicatele INFP sunt date în magnitudine locală. Deci magnitudinea Richter. Raportările și introducerea în catalogul INFP și în cataloagele internaționale se face în magnitudine-moment.
Magnitudinea-moment este întotdeauna mai mică decât magnitudinea locală. Sunt și unele excepții. Deci acest cutremur de 5,3, îl veți găsi undeva la 4,7 - 4,8 pe site-urile internaționale.
Zona asta a Banatului, a câmpiei panonice, cutremurele din această zonă apar la contactul între bazinul panonic și munți, Munții Apuseni, partea vestică a Meridionalilor în sud. Această zonă este caracterizată de falii cu o orientare N-V S-E și un alt sistem de falii S-V N-E. Mai sunt local prezente și niște falii cu orientare E-V.
Din nefericire, această orientare a faliilor se suprapune cu soluțiile de plan-falie în așa fel încât ne face misiunea ingrată și greoaie de a alege un plan de falii preferențial. Ne vom ghida foarte mult după răspunsul populației, ca să ne putem da seama pe ce direcție s-a propagat preferențial cutremurul”, a declarat și seismologul Mihai Diaconescu.
