Senatorul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău a declarat luni, la ieşirea de la DNA, că a fost pus sub învinuire pentru fapte de trafic de influenţă, după ce a ajutat doi oameni de afaceri să obţină audienţe la prefectul de Giurgiu, Carmen Crişu, şi la directorul APIA, informează Mediafax.
Bădălău a arătat că i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile şi că urmează să revină la DNA, pentru a da o declaraţie în apărarea sa în acest caz.
"Acuzaţiile sunt că am rugat-o pe doamna prefect să primească un om de afaceri în audienţă şi pe directorul de la APIA, de asemenea, să primească un om de afaceri. Cred că e vorba de persoane diferite şi, sincer, nu vă pot da tot numele, dar se pare că unul dintre ei este implicat în dosarul de corupţie", a spus senatorul.
Întrebat dacă şi prefectul de Giurgiu este implicat în acest caz, Bădălău a arătat că nu.
De asemenea, întrebat care a fost miza demersurilor sale, senatorul a răspuns: "Pur şi simplu, pentru a fi primit în audienţă şi, pur şi simplu, numele meu apare în convorbiri. Ei, probabil, erau urmăriţi telefonic pentru alte aspecte şi numele meu apare când el mă roagă să rog pe doamna prefect să-i dea o audienţă. Nu am ştiut şi nu am discutat cu ce problemă".
Întrebat dacă a facilitat astfel de intervenţii şi în cazul altor oameni de afaceri, senatorul a exclamat de trei ori "Sigur că da!", arătând că "e normal să prezinţi interesele celor ce m-au ales".
"Orice om are probleme în judeţul Giurgiu. Sunt gata să ajut...Nu să încalce legea", a mai arătat Bădălău.
Întrebat cum i-a cunoscut şi de câte ori s-a întâlnit cu oamenii de afaceri pentru care a intervenit, Bădălău a arătat că i-a văzut pe respectivii "de trei ori în patru ani", fiind vorba de "întâlniri întâmplătoare pe stradă".
Bădălău a mai arătat că persoanele din dosar sunt cercetate pentru fapte de evaziune din 2012, când el nu avea nicio calitate.
Niculae Bădălău a vorbit, tot la ieşirea de la DNA, şi despre Daniela Bardan, consilier judeţean PSD, şi despre modul de angajare a acesteia la una dintre firmele vizate în dosar. "A fost audiată şi o apropiată, o colegă de partid. Ea s-a angajat la această firmă, procurorii consideră că ea e angajată, dar nu se ducea la serviciu. Iertaţi-mă, dar ce legătură am eu? Ei spun că oamenii ăia ar ţine-o pe 1.500 de lei, dar că este influenţa mea. A fost audiată cum s-a angajat acolo", a spus senatorul.
Senatorul PSD Niculae Bădălău este urmărit penal pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA.
Procurorii au început urmărirea penală în cazul lui Niculae Bădălău pentru trafic de influenţă, "raportat la faptul că ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcţii în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA)", se arată într-un comunicat de presă al DNA.
Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, există date şi indicii temeinice potrivit cărora societatea comercială în favoarea căreia a intervenit Niculae Bădălău, a primit de la APIA 2.778.000 de lei, sumă care ar fi fost folosită de firmă în circuitul evazionist, şi nu în scopul pentru care banii fuseseră alocaţi.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, luni, 160 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 50 de milioane euro, fiind dispusă urmărirea penală a 50 de persoane, între care sunt şi angajaţi ai Ministerului de Finanţe, avocaţi şi administratori de firme.
Potrivit unui comunicat al DNA, percheziţiile au fost făcute la sediile unor firme şi la locuinţe din Bucureşti şi cele cinci judeţe, într-o cauză penală complexă privind infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală care implică un număr mare de persoane constituite într-un grup infracţional organizat.
Direcţia Naţională Anticorupţie a precizat că persoanele suspectate în dosarul de evaziune fiscală foloseau firme fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive.
