''Ultima variantă a protocolului naţional de tratatament presupune includerea în lista de medicamente, o serie de dovezi care stau la baza recomandărilor actuale şi vorbim de terapia antivirală la care vorbim de o serie de alte medicamente antivirale, dar şi medicamente care au un alt tip de mecanism de acţiune.
Mă refer la corticoterapie, terapia anticoagulantă, terapia imunomodulatoare care blochează acţiunea moleculelor responsabile de agravarea răspunsului inflamator. Nu în ultimul rând vorbim de utilitatea şi rolul plasmei congelate care provine de la pacientul aflat în stare de convalescenţă după infecţia cu SARS-CoV-2.
În momentul în care decidem în urma evaluării medicale izolarea pacientului la domiciliu sau într-o altă facilitate în afara spitalului, aceşti pacienţi, teoretic, nu îndeplinesc factorii de risc într-o formă severă. Ei necesită o evaluare medicală zilnică de către medicul de familie sau de către un medic responsabil pentru această problemă şi nu au un tratament direct activ pentru infecţia cu SARS-CoV-2. Practic ei rămân cu terapie simptomatică şi atunci când starea generală şi medicală se schimbă, vor fi reevaluaţi, aduşi în spital, reevaluaţi şi se va decida conduita terapeutică.
Punând în balanţă riscurile şi beneficiile, întotdeauna primează beneficiile acestui tip de tratament, ţinând cont că vorbim de cazuri severe, critice, care ajung în Terapie Intensivă. Noi putem urmări corect pacienţii şi putem să gestionăm eventualele efecte adverse care apar. Nu există un tratament fără efecte adverse. Important este ca acestea să fie corect monitorizate.
Recent, s-a aprobat utilizarea plasmei de la pacientul convalescent în tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2, ceea ce este un lucru extrem de important'', a spus Valeriu Gheorghiţă, medic infecţionist.
