Dr. Silviu Stanciu, medic primar cardiologie şi medicină internă, a fost invitat în cadrul rubricii ''Sfat de Sănătate'' cu Andreea Cigolea, unde a vorbit despre cât de important este să mergem imediat la medic, după apariţia unor simptome. Amânarea şi netratarea lor pot duce la deces.
''Durerea de inimă ar trebui să ne ducă la medic, de urgenţă la Camera de Gardă. Nu trebuie să aşteptăm!
''Urgenţa reprezintă acea stare care pune viaţa în pericol a pacienţilor imediat, care duce pacientul într-o stare critică. În perioada aceasta există o tendinţă de a temporiza aceste urgenţe, mai ales cele de boli cardiovasculare şi vorbesc în primul rând de infarcul miocardic acut, acea durere în piept care apare, o durere bruscă însoţită de transpiraţii de obicei reci, o durere insuportabilă. În popor se spune că inima nu doare. Nu, inima doare extrem de puternic, mai ales în contextul unui infarct miocardic acut. Ar trebui să ne ducă la medic, de urgenţă la Camera de Gardă. Nu trebuie să aşteptăm!
Legat de bolile vasculare cerebrale, trebuie să fim atenţi atunci când apar tot felul de pierderi de stări de conştienţă în principal, pierderea puterii într-un braţ, imposibilitatea de a vorbi.
Ar trebui să fim atenţi şi la alte semne de însoţire: modificări ale tensiunii arteriale, de puls. Infarctele pot fi însoţite de tot felul de aritmii care se traduc prin palpitaţii simţite de pacienţi, moleşeală, chiar şi prin pierderea stării de conştienţă în anumite scenarii de infarct.
Stresul, prima cauză de infarct la tineri
În ultima vreme, curba prevalenţei şi a incidenţei la infarct s-a mutat foarte mult spre persoanele tinere. Prea multe explicaţii concrete nu avem, dar cred că stresul joacă un rol extrem de important, stilul de viaţă dezordonat. Tinerii sunt afectaţi sub 45 de ani, din ce în ce mai mult de infarctul miocardic acut, de complicaţii majore ale bolilor cardiovasculare practic.
Complicaţiile unui accident vascular cerebral
Trebuie să îl ducem pe picioare cu onorabilitate, sau putem merge până la deces. Şi între, putem să ajungem într-o zonă de complicaţii. Insuficienţă cardiacă, valvulopatii, se pot rupe anumiţi muşchi papilari, şoc cardiogen, lichid la inimă, pericardită, tot felul de complicaţii care în cele din urmă tot ne vor duce la doctor, dar într-un stadiu mai avansat, greu de făcut ceva.
Complicaţiile se pot vedea imediat sau se pot vedea în prima săptămână la un infarct, cele care apar mai precoce, sau tardiv, la trei-patru săptămâni. La un accident vascular, pierderea stării de conştienţă, sau pierderea puterii la nivelu braţelor sau imposibilitate de a vorbi, de a percepe. Se poate complica cu o avansare a simptomatologiei şi cu extinderea infarctului la nivel cerebral. Pot apărea complicaţii, de exemplu, hemoragii, inundarea creierului, popular vorbind şi practic cu deces în cele din urmă, stop cardio vascular şi deces.
''Într-un infarct cerebral, cu cât intervenim mai repede, cu atât este mai bine''
Un AVC îl ducem pe picioare, dar la distanţe rămân foarte multe sechele. Într-un infarct cerebral, cu cât intervenim mai repede, cu atât este mai bine (...) Acelaşi principiu există şi la nivel cardiac. Există ora de aur la inimă în care ar trebui să intervenim.
Cu cât ne prezentăm mai repede la medic într-un infarct, în prima oră, în primele 90 de minute, riscul de a face complicaţii pe termen scurt şi mediu este scăzut'', a explicat dr. Silviu Stanciu, medic primar cardiologie şi medicină internă.
