Mihai Gâdea a lansat, în ediţia de joi a emisiunii "Sinteza Zilei", o dezbatere privind construirea Catedralei Mântuirii Neamului, la care sunt invitaţi şi românii să participe.
Invitaţii lui Mihai Gâdea au explicat, cu argumente pro şi contra, de ce acest proiect trebuie sau nu finanţat cu bani de la bugetul statului.
Liberalul Claudiu Săftoiu a răspuns, scurt, că este de acord cu acest proiect şi cu finanţarea acestuia.
Radu Tudor, în schimb, a explicat că el se simte mai bine în bisericile mai mici.
"Dacă spun nu mă trăzneşte. Eu mă simt foarte bine în bisericile mici. Îmi sunt extrem de drage. Într-o biserică mai mică faci mai puţini paşi până la icoana Maicii Domnului. Dar am fost extrem de impresionat şi nu am să uit niciodată vizita de la Vatican. Dacă mie îmi plac bisericile mici, trebuie să recunosc că în toate capitalele occidentale vezi bisdierici foarte mari construite acum 500, 600, 700 de ani. Noi o construim acum."
Social-democratul Codrin Ştefănescu a explicat că România nu a putut să construiască aşa ceva în ultimele sute de ani pentru că a fost scut în Europa.
"Da, Radu, avem biserici mici, pentru că nu am putut construi nimic timp de secole. Noi am fost scutul Europei. În timp ce ei construiau, bisericile noaste mici erau arse. Faptul că facem această Catedrală, este pentru urmaşii urmaşilor noştri. Banii de la buget reprezitnă jumătate din cât folosea PDL din proiectele cu panseluţe şi telegondole."
Realizatorul emisiunii "La Ordinea Zilei", Dana Grecu, a explicat că această catedrală reprezintă un exerciţiu de forţă al BOR, exerciţiu pe care nu îl înţelege, dar că este de acord cu această finanţare.
"Această catedrală este un exerciţiu de forţă al BOR. Nu am înţeles de ce este nevoie de acest exerciţiu de forţă. Dacă ar fi ieşit Patriarhul Daniel să explice, probabil aş fi înţeles. De ce este nevoie ca BOR să vrea să impună acest simbol care este foarte costisitor şi opulent. Pentru cine vine de la ţară şi intră în catedrala asta, cred că este şocant. Mă zgârie această opulenţă într-o ţară în care spitalele au nevoie de bani, drumurile sunt cum sunt. Dar da, sunt de acord cu proiectul."
Preşedintele Grupului pentru Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, a explicat că nu este împotriva proiectului, dar că nu îi place cum arată, în planuri, catedrala.
Doctor în teologie, Laurențiu Tănase, lector universitar la disciplina sociologia religiilor, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București, a explicat că este nevoie de o astfel de
"Procentajul pe care l-aţi arătat mai devreme demonstrează o maturitate democratică. Ştiţi că Departamentul de Stat american monitorizează acest punct în fiecare an. România se manifestă matur în sfârşit. Cât despre utilitatea acestor structuri, eu aş insista ca discuţia să se poarte în termenii societăţii contemporane. Să nu îi legăm de trecut, de otomani, de culte şi religii. Pentru că mergem într-o zonă a extremismelor. Catedrala a plecat şi de la necesitatea de a aveea un lăcaş de cult pentru slujbele religioase majoritare şi ştim foarte bine că marile slujbe se fac în aer liber, pentru că nu există un lăcaş de cult unde să se poată desfăşura o slujbă cum se face la Vatican. În al doilea rând, este un element simbolic patriotic. Ideea aceasta a început după Primul Război Mondial, după ce s-a construit România Mare. Miron Cristea, primul Patriarh, a avut această dorinţă, să construiască această catedrală. Nu s-a putut atunci, abia acum în sfârşit putem să vorbim din nou de acest proiect."
