Colegiul Medicilor s-a autosesizat în cazul Burnei și a demarat propria investigație, anunță, la RFI, președintele Gheorghe Borcean. În paralel, în presă au apărut informații din rechizitoriul procurorilor: medicul ortoped ar fi mascat mita primită în contracte de donații, ar fi primit bonusuri precum vacanțe plătite de la o firmă care îi furniza proteze neomologate și ar fi operat pacienți pentru afecțiuni închipuite. În referatul procurorilor se menționează "experimente eșuate " și operații făcute doar de dragul de a expermienta. Colegiul Medicilor transmite însă că, pe partea de practică medicală, doctorul Burnei ar fi un pionier care a apelat la metode neconvenționale, în vremuri în care nu existau materialele de astăzi.
Ancheta internă, a Colegiului va dura ceva timp, precizează președintele Gheorghe Borcean. Până atunci însă medicul chirurg nu poate fi considerat vinovat a priori, susține președintele Colegiului Medicilor, care acuză presiuni asupra sistemului medical din România:
Gheorghe Borcean: În acel timp, în anii 1990, de când datează faptele, experimentele despre care este acuzat domnul profesor Burnei, în România nu se lucra cu acrilat. După știința mea, abia din anii 1998 – 2000 a început să se lucreze la Foișorul de Foc la București, centru universitar de referință.
Reporter: În aceste condiții, cum se lucra înainte, dacă nu exista acest acrilat?
G.B: Fără el. Substituenții de os de natură sintetică, aceste cimenturi, sunt elemente folosite de ortopezi în ultimii 25 -30 de ani în lume, pentru a susbstitui o porțiune de os care lasă o scurtare sau un defect de os ce nu poate fi altfel umplut. În cazul de față era vorba despre alungirea unui membru inferior și despre distanțarea unui element osos față de alt element osos pentru a alungi membrul inferior care era scurtat prin displazia luxantă. În niciun caz ideea de a folosi un astfel de spacer osos , așa cum a folosit atunci domnul profesor Burnei nu este prohibită. La timpul acela, doctorul Burnei a fost un pionier în medicină. Nu faptul că a pus acel distanțier dintr-un material sintetic sau ciment acrilic a creat prejudiciu pacientei, ci însăși boala. Acest discurs despre o medicină experimentală pe om este fals raportat la acel timp. Atunci așa progresa medicina, așa se se făceau acele lucruri.
CITEȘTE INTERVIUL INTEGRAL, PE WWW.RFI.RO
