x close

Comisia Europeană cere în MCV salvarea lui Lazăr și suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției

13 Noi 2018   •   16:02
Comisia Europeană cere în MCV salvarea lui Lazăr și suspendarea punerii în aplicare a legilor justiției

UPDATE: Comisia Europeană (CE) a recomandat marţi României, în raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, să suspende imediat punerea în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare şi să le revizuiască ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO). 

De asemenea, Bruxellesul recomandă României suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi de revocare în curs care vizează procurori în funcţie. 

Totodată, CE recomandă relansarea procesului de numire a procurorului-şef al DNA care trebuie să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie. 

Raportul MCV mai recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să numească imediat o echipă interimară de conducere a Inspecţiei Judiciare şi să numească, în termen de trei luni, prin concurs, o nouă conducere a acestei instituţii. 

În plus, CE îndeamnă la respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017. 

De asemenea, CE recomandă îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse la Codul Penal şi Codului de Procedură Penală, precum şi relansarea procesului de revizuire a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia. 

CE notează în concluziile raportului MCV că intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. 

Update: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans prezintă concluziile rapoartelor privind progresele înregistrate de România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV).

Acesta a declarat că, în ultimele luni, în România s-a înregistrat un regres regretabil legat de amendarea legilor justiţiei, independenţa magistraţilor şi combaterea corupţiei. El a spus că sunt opt măsuri care trebuie adoptate. 

UPDATE - Rezoluția împotriva României a fost adoptată în Parlamentul European.

Documentul a înregistrat 473 de voturi „pentru”.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar.

Update: Parlamentul European votează astăzi o rezoluţie referitoare la statul de drept în România, după dezbaterile pe această temă pe care le-a organizat în februarie 2017, februarie şi octombrie acest an. Tot astăzi, urmează să fie prezentat raportul MCV care, potrivit unor surse, va fi mai dur pentru România decât pentru Bulgaria.

Executivul comunitar va arăta că România a îndeplinit doar două din cele 12 recomandări (referitoare la Sistemul Prevent al Agenţiei Naţionale de Integritate şi Agenţia Naţională a Bunurilor Indisponibilizate) şi va adăuga alte recomandări extrem de dure.

Adrian Ursu a vorbit despre deciziile care vor fi luate astăzi în Parlamentul European.

Trebuie să privim rapoartele ca pe o analiză rece a ticăloșiilor comise în țara asta


”L-am auzit pe Victor Ponta spunând că e marțea neagră pentru România. I-am văzut pe reprezentanții propagandei care mai aveau un pic și crăpau de bucurie că va fi urgie pentru România. De ce să nu privim aceste rapoarte, fie că e vorba de MCV, fie că e vorba de raportul care a stat la baza rezoluției politice din Parlamentul European, ca pe o analiză rece a ticăloșiilor comise în țara asta. În tot acest timp Justiția României a fost supusă unor atacuri din interior și din afară. Am avut oameni ticăloși infiltrați în Justiție, care au deformat-o din interior și au fost interese din exteriorul justiției care au încercat să o modelez după cum le dicta lor conjunctura. Ce vom constata azi este că dincolo de votul politic, ne-am obișnuit să fim puși la zid pentru că avem niște reprezentanți foarte slabi”, a declarat Adrian Ursu.

Maria Vasi a vorbit despre problemele care ar trebui menționate despre Justiția din România.

Prezentarea temelor a fost făcută însă în mod manipulaitv, pentru că din păcate cei care au transmis mesajele despre problemele din Justiția din România erau politicieni.

”Asistăm la o poziție a organismelor europene față de probleme grave semnalate în Sistem și dosite foarte mulți ani. Tudorel Toader a permis pentru pirma dată deschiderea Cutiei Pandore, în sensul în care propunând anumite reforme, vrând nevrând a arătat tezele pentru care era nevoie de acele reforme. Problemele acestea au fost astfel accesibile tuturor. Dacă am fi informat în mod corect și în mod real asupra temelor care astăzi sunt subiect de discuție, nu am fi ajuns la aceste lucruri. Vom vedea că parte din teme sunt corecte. Prezentarea lor a fost făcută însă în mod manipulaitv, pentru că din păcate cei care au transmis mesajele despre problemele din Justiția din România erau politicieni și nu erau oameni care să fi trudit 12 ani în interiorul Sistemului.”, a declarat Maria Vasi

 

Update:  Astăzi vin două lovituri la nivel european. Pe de o parte, în Parlamentul European va fi votată rezoluția. Totul depinde de amendamentele ce vor fi adoptate în plen. Pe de altă parte, este vorba despre raportul MCV foarte critic.

Distincție clară între România și Bulgaria. Bulgarii, cu un pas înaintea noastră

Sabina Iousub a declarat că, din primele informații, se face o distincție destul de clară între România și Bulgaria, iar bulgarii ar fi cu câțiva pași înaintea noastră.

”Ele nu se pot schimba pe ultima sută de metri. În Europa nu e țigănia de aici. În momentul de față e vorba doar de mici corecții”, a declarat Nicolicea, la Antena 3.

Știrea inițială: Zi extrem de importantă pentru România. 

La Strasbourg, în plenul Parlamentului European, se va vota rezoluţia privind statul de drept din România. 

Aceasta conţine 13 recomandări şi semnalează îngrijorările privind modificarea legilor justiţiei şi a codurilor penale din România, care pot afecta independenţa justiţiei şi capacitatea de luptă împotriva corupţiei. 

Votul are loc în aceeaşi zi cu prezentarea de către Comisia Europeană a raportului MCV.

Comisia Europeană a publicat raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare

Comisia Europeană a adoptat astăzi, în contextul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), cel mai recent raport al său privind progresele înregistrate de România în direcția îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară și combaterea corupției.

Raportul publicat astăzi analizează evoluția situației din noiembrie 2017 până în prezent. În raport se constată că, deși România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluțiile recente au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetățenilor și al țării, cât și al UE în ansamblul său.”

În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiției, presiunea la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție, în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiției și combaterea corupției. În această privință, în raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acțiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție.

Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de președintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârșitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții. Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:

1. Legile justiției

  • Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
  • Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

  • Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
  • Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
  • Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
  • Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal și Codul de procedură penală

  • Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
  • Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizațiile internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniștri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.

În raportul privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a făcut bilanțul celor zece ani de MCV, prezentând un tablou al realizărilor obținute și al provocărilor rămase, și a evidențiat principalele măsuri care mai sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor urmărite în cadrul MCV. Comisia a formulat în raportul respectiv 12 recomandări care, dacă ar fi fost puse în aplicare de România, ar fi putut fi considerate suficiente pentru a permite încheierea MCV, cu condiția să nu intervină evenimente care să deturneze în mod evident România de pe calea reformelor. În raportul din ianuarie s-a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să pună în aplicare recomandările în mod ireversibil. În luna noiembrie a anului trecut a fost realizată o primă evaluare în acest sens, în care se constata că, deși se înregistrau progrese în punerea în aplicare a unora dintre recomandări, în cursul anului 2017 dinamica reformelor a cunoscut, în ansamblu, o stagnare, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, totodată, a agravat riscul ca unele aspecte care fuseseră considerate îndeplinite în raportul din ianuarie 2017 să trebuiască să fie redeschise. Atacurile la adresa independenței sistemului judiciar și punerea sub semnul întrebării a acesteia au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.

Raportul publicat astăzi este completat de un document de lucru care prezintă o analiză detaliată realizată de Comisie pe baza dialogului său permanent cu autoritățile române.

Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati