În perioada 1 ianuarie - 15 iulie 2021, s-a înregistrat un reviriment al Partidului Social Democrat care în momentul de față se află la 30,2 procente. Partidul Național Liberal este pe locul doi, cu 26,6 procente.
AUR a pierdut aproape un procent din martie și până în iunie, ajungând astăzi la doar un procent distanță de USR-PLUS, partid clasat pe poziția 4 în intenția de vot. Astfel, din mai și până în iunie USR-PLUS a recuperat 2 procente, acesta fiind cotat la 13% în intenția de vot, la mică distanță de AUR, care are 14,2 procente.
PRO România și PMP nu ating pragul parlamentar, cu 4,3% și, respectiv, 2,8%.
Remus Ștefureac, directorul Inscop Research remarcă, într-o postare pe Facebook, că partidele aflate la putere au o intenție de vot similară sau chiar sub votul de la alegerile din urmă cu 7 luni, deși în mod normal, în primele 6-12 luni după preluarea guvernării, partidele aflate la putere ar fi trebuit sa aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute în alegeri.
„Evoluția votului politic in ultimii doi ani: mai 2019 - iunie 2021.
In mod normal, in primele 6-12 luni după preluarea guvernarii, partidele aflate la putere ar fi trebuit sa aibă scoruri semnificativ mai mari decât cele obținute in alegeri. Situația este însă diferita, partidele, aflate la putere avand o intentie de vot similara sau chiar sub votul de la alegerile din urma cu 7 luni. Explicațiile sunt mai multe de la climatul de neincredere determinat de pandemie, pana sincopele activitatii guvernamentale.
Datele din iunie 2021 sunt extrase din sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a, realizat la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Datele au fost culese în perioada 1 -15 iunie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95 %, la un grad de încredere de 95%”, scrie Remus Ștefureac, director Inscop Research.
