Şoriciul din comerţ n-are nicio legătură cu porcul. Şoriciul industrial devine tradiţional după ce marii procesatori îi fac un fel de...lifting. Adică, îl supun unor operaţii chimice care îi dau doar imagine...nu şi gust.
Marfa este tradiţională, se jură toţi, cu mâna pe şorici.
Şoriciul vândut sub marca "tradiţional" costă între 30 şi 80 de lei kilogramul. Deloc ieftin, spun cumpărătorii pe bună dreptate. Puţini ştiu însă că produsul cumpărat este de fapt o păcăleală.
"Este ultima şmecherie dezvoltată la români. Să vinzi un produs care se aruncă, cu 100 de lei kilogramul, spunându-i românului ca-i traditional. Este imposibil", spune Sorin Minea, preşedinte Romalimenta.
Ca să mănânce şorici pârlit tradiţional ar însemna că cel care vinde are un porc, doi porci, trei porci. Ori el vinde cantităţi industriale.
Ca să-şi vândă însă marfa, comercianţii au o reţetă simplă. Şoriciul industrial este pus în acid lactic pentru a se fragezi. Sau este opărit. După aceea, este prăjit şi lăsat la saramură.
Acidul lactic este un aditiv alimentar, care se găseşte în toate alimentele fermentate. După 10 minute de stat în acid lactic, şoriciul s-a umflat şi s-a fragezit. Devine efectiv dublu ca grosime faţă de cum a fost iniţial.
Iar după ce a fost prăjit şi dat cu sare, arată la fel ca şoriciul tradiţional. Gustul, în schimb, nu este acelaşi.
Inspectorii de la Protecţia Consumatorului n-au ce să le facă, pentru că e aproape imposibil să demonstreze că şoriciul este, de fapt, industrial.
