Pentru a ajunge în vârf, trebuie să treceți însă prin înghesuiala infernală de la baza, unde distanțarea lipsește cu desăvârșire.
Infectarea cu Sars-CoV-2 nu este singurul risc la care se expun vizitatorii. Trebuie să fie foarte atenți şi la bișnițarii care roiesc în jurul Turnului Eiffel, foarte pricepuți în a lua banii turiștilor naivi.
Grupările de români care practica de ani celebra păcăleală alba-neagra au rezistat şi în pandemie şi încă mai fac bani cu aceasta metodă. Tot în jurul obiectivelor turistice își fac veacul şi alți comercianți care te ademenesc cu brățări în stil african.
Îți împletesc pe loc brățara direct pe mână, mimează prietenia şi dorința de a-ți face un cadou, dar la final te taxează cu 5 sau 10 euro.
Muzeul Luvru, o altă emblemă a Parisului, are masuri draconice de protecție sanitară. Cea mai mare provocare este însă celebra Mona Lisa, cu care toți vizitatorii vor să-şi facă selfie. Turiștii stau la coada zeci de minute pentru a ajunge cat mai aproape de binecunoscuta pictura a lui Da Vinci.
Cimitirul Pere Lachaise, unde este înmormântat şi compozitorul roman George Enescu, e plin de morminte celebre, fiind o adevărată atracție turistică. Înființat pe vremea lui Napoleon, s-a transformat într-o adevărată expoziție de monumente-opera de arta, pe măsura personalităților înmormântate aici.
De la Moliere şi Edith Piaf, până la Oscar Wilde şi Jim Morrison, pe toate aleile sunt nume celebre. Cimitirul are 3 milioane de vizitatori anual.
Catacombele Parisului, așa numitul imperiul al morților, atrag deopotrivă pasionați de istorie și de paranormal, care vor să vadă o parte din cele șase milioane de cadavre îngropate în rețeaua de tuneluri subterane.
Pereții tunelurilor sunt căptușiți cu oseminte, un peisaj nerecomandat turiștilor care vin într-o călătorie romantică la Paris.
