Cine-l mai ţine minte pe Lucian Duţă? Jurnaliştii şi bolnavii din România cu siguranţă că nu l-au uitat. Procurorii însă suferă de o inexplicabilă amnezie din moment ce unul dintre cele mai mari tunuri ale regimului Băsescu, crearea sistemului informatic destinat asigurărilor de sănătate, un dosar cu un prejudiciu de 14 milioane de euro, a rămas ascuns într-un sertar.
Lucian Duţă. Fost şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Datoria lui: apărarea intereselor pacienţilor. Misiunea lui reală: un pion important în sistemul Băsescu. La momentul numirii, nu se ştia că Duţă îi era dator moral celui care în 2002 ca primar general i-a dat o casă plătită din bani publici. În 2012, a fost implicat într-unul dintre cele mai mari scandaluri izbucnite vreodata în sistemul de sănătate: dispariţia din spitalele din România a morfinei destinate bolnavilor de cancer.
În plină criză a morfinei, Lucian Duţă oripila opinia publică după ce fusese fotografiat la un festin organizat de Adriean Videanu într-un restaurant din centrul Capitalei. La scurt timp, îşi dă demisia din funcţie, declarându-se mulţumit de mandatul său.
Pe lista "realizarilor" lui Duţă poate fi trecută şi lansarea cu surle şi trâmbiţe a sistemului unic informatizat. Lansarea fastuoasă nu a putut acoperi o realitate cruntă: sistemul care a fost creat timp de şase ani, cu patru mai multi decat era normal, nu era funcţional. Dedesubturile afacerii aveau să fie scoase la iveală de către corpul de control al Guvernului. După lungi verificări, inspectorii au ajuns la concluzia ca Duţă nu a implementat proiectul cardurilor de sănătate, paguba provocată fiind de peste 1,2 milioane euro.
Însă neregulile erau mult mai mari. În 2014, DNA a început urmărirea penală a lui Lucian Duţă pentru abuz în serviciu contra intereselor statului, prejudiciul fiind de 14 milioane de euro.
De atunci, însă, dosarul lui Lucian Duţă stă uitat într-un sertar. La fel cum stă şi dosarul deschis pe numele unui alt protejat al preşedintelui Băsescu: Dacian Cioloş. Anul trecut, în urma plângerii depuse de fostul director ADS Jean Catalin Sandu, procurorii au deschis un dosar pentru abuz în serviciu. Iar în speţă a început urmărirea penală in rem pentru această faptă. Ciolos este acuzat ca s-a conformat fara temei şi fără drept unei cereri a DNA si a acceptat ca Ministerul Agriculturii să se constituie parte civilă în dosarul ICA. Conform plângerii, Cioloş, înainte să ia o asemenea decizie, trebuia să ceară acordul Direcţiei Juridice, dar şi avizul Direcţiei Economice. Dosarul a fost deschis însă în afară de o declaraţie luată lui Jean Cătălin Sandu şi o alta luată unui alt fost director ADS Vlad Săavulescu, în acest dosar procuroii nu au mai mişcat o filă.
