Amănunte incredibile ies la iveală în ancheta vameşilor şi poliţiştilor de la Stamora-Moraviţa. Aceştia işi plăteau pănă şi mesele de zi cu zi din mita primită de la contrabandişti. Procedura era simplă. În timpul zilei luau ce pofteau de la magazin iar seara, când se aduna toată şpaga, şeful de tură plătea consumaţia.
Magazinul care avea grija de bunăstarea celor din vama Moraviţa aparţine unui sârb pe nume Duşko. Omul avea o afacere înfloritoare. În fiecare zi clienţii lui erau vameşii şi poliţiştii de frontieră. De bani nu-şi făcea probleme. Era plătit în fiecare zi chiar chiar de către şeful de tură.
"La sfârşitul programului de lucru, atât şeful de tură al vameşilor, cât şi şeful de tură sau de grupă al poliţiştilor de frontieră îşi asuma sarcina ca, înainte de împărţirea foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanţii de ţigări, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei şi a produselor luate."
"Împrejurarea deţinerii unei cantităţi mai mari de ţigări nu putea fi elucidată pe loc, deoarece ar fi presupus scoaterea ţigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare şi ieşire din ţară."
Nu aveau altă treabă cât erau la muncă decât cum să ia şi cum să împartă şpaga. Dar mai ales cum să nu fie furaţi de contrabandişti şi de colegi.
De ei nu se trecea. Formau un adevărat scut la vamă. Niciun un traficant nu trecea mai departe până când nu dădea cât i se cerea. Foarte mulţi au susţinut în faţa instanţei că vor să fie liberi pentru că au tatăl bolnav sau soţia însărcinată. Câştigau chiar şi până la 100.000 de euro pe tură. Interceptările lasă să se înţeleagă că o parte din bani ajungeau la structurile centrale ale vămii şi politiei, pentru a le fi asigurată protecţia.
