Bucureşti, 21 august 1968, puţin după miezul nopţii. Un mesager din partea Ambasadei URSS din România aducea în clădirea Comitetului Central al PCR o notă din partea sovieticilor: trupele ţărilor comuniste, membre ale Tratatului de la Varşovia, invadaseră Cehoslovacia. În acea zi, Ceauşescu a făcut "mutarea vieţii sale": de la balconul Comitetului Central, a condamnat vehement invazia condusă de sovietici, câştigând simpatia Occidentului. A fost primul şi ultimul moment în care s-a bucurat de încrederea poporului său.
"În atenţia poporului Republicii Socialiste Cehoslovacia! Ieri, la ora 23.00, forţele armate ale Uniunii Sovietice, ale poporului Republicii Poloneze, ale Republicii Democrate Germane, ale poporului Republicii Ungare şi ale poporului Republicii Bulgare au trecut graniţele Republicii Socialiste Cehoslovacia." Acesta era anunţul radioului praghez care îi trezea, în miezul nopţii de 21 august 1968, pe cehoslovaci. În noaptea de 20 spre 21 august, trupele Tratatului de la Varşovia au invadat Cehoslovacia pentru a impune un regim obedient Moscovei şi care să garanteze menţinerea comunismului ortodox la Praga. La Bucureşti, în faţa a peste 10.000 de oameni aduşi în faţa sediului CC, Nicolae Ceauşescu avea să-şi joace marea carte de "pion otrăvit" al Moscovei pe "tabla de şah a istoriei", dând cancelariilor lumii un mesaj cu multe chei.
Cu câteva luni înainte, Ceauşescu semna la Praga tratatul de prietenie şi asistenţă mutuală cu Cehoslovacia. Istoricii spun că delegaţia română l-ar fi înştiinţat, în secret, pe Dubcek despre planurile invaziei care avea să urmeze. „Să vină, că-i primim cu flori!", i-ar fi răspuns Dubcek. Pe 21 august, din balconul sediului CC discursul nescris al lui Ceauşescu părea generat de vibraţiile mulţimii. A fost primul şi cel din urmă moment de felul acesta din istoria regimului comunist. Apogeul politic al lui Ceauşescu, spun unii analişti.
A doua zi, poziţia lui Ceauşescu era deja o ştire de senzaţie în presa mondială. Pentru prima dată în istoria lagărului comunist, un fapt dictat de Moscova crea opoziţie deschisă din partea altui stat membru al Tratatului de la Varşovia. În 22 august, convocată în sesiunea extraodinară, Marea Adunare Naţională a adoptat "Declaraţia cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României". Documentul care promova prietenia între statele socialiste, democraţia şi progresul social, libertatea, independenţa naţională şi pacea în lume, a fost transmis la ONU, tuturor parlamentelor şi guvernelor din toate ţările cu care România avea relaţii diplomatice.
