România intră în cel mai sever episod de caniculă din acest final de iunie. Vor fi trei zile consecutive de cod roșu de căldură extremă – 28, 29 și 30 iunie. Acesta e un record în sine, a declarat directorul general al Administrației Naționale de Meteorologie, Elena Mateescu, la Antena 3 CNN.
„Vorbim și în zona țării noastre despre un record pentru un final de lună iunie, ținând cont de faptul că 3 zile consecutive, respectiv 28, 29 și 30 iunie, va fi în vigoare un cod roșu privind temperaturile deosebit de ridicate, nopțile tropicale și disconfortul termic deosebit de accentuat”, a spus Elena Mateescu.
Duminică, codul roșu vizează Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei. Începând cu 29 iunie și până pe 1 iulie, aproape toată țara va fi afectată, cu excepția zonelor din sud-estul țării.
Cifrele sunt extreme: temperaturi maxime între 35 și 41°C la umbră, nopți tropicale cu minime între 17 și 25°C și un indice de disconfort termic de peste 80 de unități. Dar ce ar putea resimți efectiv oamenii pe stradă e și mai îngrijorător.
„Este posibil să ne apropiem de 45°C la nivelul temperaturilor resimțite în acest val de căldură”, a avertizat directorul ANM.
Recordurile lunii iunie sunt în pericol în multe zone ale țării.
„Este posibil, având în vedere temperaturile estimate în acest interval, ca acestea să fie comparabile cu recordurile absolute ale lunii iunie în multe zone (din Europa – n.r.)”, a spus Mateescu.
Vești bune vin abia după acest episod – dar nu fără un preț. Începând din seara zilei de marți, instabilitatea atmosferică va crește, în special în zonele de deal și de munte, odată cu schimbul de mase de aer.
„Atunci când vorbim despre schimbul de mase de aer cald și rece – pentru că, mai ales după acest episod, temperaturile vor scădea cu mai mult de 10-15°C – cu siguranță fenomenele meteorologice specifice acestor condiții vor putea fi unele extreme. Mă refer și la vijelii, căderi de grindină sau cantități însemnate de precipitații pe secvențe scurte de timp, care pot să genereze situații de natură hidrologică”, a explicat Elena Mateescu.