Ședință de campanie: Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan încrezători în rezultatul de duminică
Publicat acum 21 ore si 19 minute
Dacă ai visat vreodată să te plimbi într-un loc în care grandoarea se simte în aerul pe care îl respiri, Palatul Versailles este o experiență pe care nu ai voie să o ratezi! Dincolo de a fi una dintre cele mai mari atracții ale Franței, palatul continuă să fie simbol al eleganței absolute și al unei lecții de istorie care îți va rămâne întipărit în memorie pentru totdeauna.
Nu degeaba cele mai multe circuite Franța de la Europatravel.ro au incluse vizitele la Palatul Versailles! Construit inițial ca modest pavilion de vânătoare pentru Ludovic al XIII-lea, palatul a fost transformat de fiul său, Ludovic al XIV-lea, în cea mai spectaculoasă reședință regală din Europa. A durat zeci de ani și implicarea a mii de meșteșugari, artiști și arhitecți pentru a prinde forma pe care o vezi astăzi.
Cu cele 700 de camere, ai impresia că te afli într-un labirint elegant, în care fiecare încăpere are propria ei personalitate. De la dormitorul regelui la camerele private ale reginei, fiecare spațiu este decorat cu tapiserii fine, oglinzi imense, candelabre din cristal și mobilier realizat manual, păstrat cu grijă de-a lungul secolelor.
Galeria Oglinzilor
Când ajungi pentru prima dată în fața Galeriei Oglinzilor din Palatul Versailles ai impresia că ai fost transpus într-un decor de film. Lungă de 73 de metri, lată de 10 metri și înaltă de 12, această sală este o încăpere somptuoasă, dar mai ales o declarație de putere, un manifest artistic și un instrument politic subtil folosit de Ludovic al XIV-lea pentru a-și impresiona atât curtenii, cât și ambasadorii străini.
Pe partea vestică a galeriei, 17 ferestre uriașe deschid privirea spre grădinile simetrice ale palatului, în timp ce pe partea opusă, aceleași 17 oglinzi înalte reflectă lumina naturală și dublează vizual spațiul. Iar alegerea nu este deloc întâmplătoare – oglinzile, o raritate și un lux enorm la acea vreme, nu aveau doar rol decorativ; ele simbolizau controlul absolut al regelui asupra imaginii și percepției.
Tavanul boltit este decorat cu picturi realizate de Charles Le Brun, artistul favorit al regelui, care a ilustrat în stil baroc 30 de compoziții alegorice ce celebrează marile realizări ale domniei lui Ludovic al XIV-lea. Sub aceste scene triumfale, candelabrele masive din cristal (43 la număr) atârnă din tavanul aurit, fiecare cu zeci de brațe decorate cu detalii minuțioase. Noaptea, la lumina lumânărilor, întreaga galerie devenea strălucitoare, iar luminile reflectate în oglinzile uriașe nu doar înfrumusețau spațiul, ci îl și animau.
Este imposibil să nu simți o emoție aparte când îți imaginezi ce s-a întâmplat în această galerie de-a lungul secolelor. Nu vorbim doar de fastul curții lui Ludovic al XIV-lea, ci și despre momente-cheie ale istoriei universale. Aici, în 1871, a fost proclamat Imperiul German, într-un gest de umilință impusă Franței după războiul franco-prusac. Tot aici, în 1919, s-a semnat Tratatul de la Versailles, actul oficial care a pus capăt Primului Război Mondial.
Dincolo de funcția sa istorică și politică, Galeria Oglinzilor este, în primul rând, o sală care nu se lasă doar privită – este, poate, cel mai reușit exemplu de arhitectură ceremonială din lume, un spațiu care a fost construit pentru a impune respect, a seduce vizual și a rămâne în memorie.
Scările și șemineurile
Ai putea crede că 60 de scări sunt menite doar să faciliteze circulația în acest palat uriaș. Dar la Versailles, fastuoasa Scara Ambasadorilor (care, din păcate, nu mai există astăzi) și chiar scările de serviciu ornate cu balustrade din fier forjat reprezintă o piesă de artă în sine.
Cât despre cele 1.200 de șemineuri, acestea nu erau doar surse de căldură. Multe dintre ele au fost proiectate ca sculpturi integrate în decor. Fiecare șemineu are o mantie decorativă, adesea realizată din marmură sau piatră sculptată, cu motive mitologice sau florale, completate de oglinzi, ceasuri și statuete.
Grădinile
Dacă palatul în sine te-a cucerit, grădinile sale te vor lăsa fără cuvinte! Proiectate de celebrul André Le Nôtre, acestea se întind pe peste 800 de hectare; aleile sunt trasate geometric, iar fiecare tufă, fântână sau statuie are un loc bine gândit în ansamblul vizual.
Imaginează-ți un labirint vegetal, lacuri artificiale, tuneluri de verdeață și zone tematice, precum Grădina Regelui sau Bosquet des Rocailles. Fântânile devin spectacole animate în timpul evenimentelor ”Grandes Eaux Musicales”, când apa dansează pe muzică barocă.
Trianonul și Domeniul Mariei Antoaneta
La o distanță considerabilă de opulența Palatului Versailles se ascunde un alt univers, mult mai intim, care vorbește despre o altfel de regalitate – este vorba despre Trianonul și Domeniul Mariei Antoaneta, un colț de lume în care istoria nu se mai măsoară în triumfuri militare sau în ceremonii grandioase, ci în emoții, în relația cu natura și în dorința de a evada, măcar pentru o clipă, din rigorile etichetei curții franceze.
Grand Trianon, cunoscut și sub denumirea de ”Trianonul de marmură”, a fost construit în 1687 la inițiativa lui Ludovic al XIV-lea ca loc de retragere din copleșitoarea atmosferă a curții. Spre deosebire de palatul principal, la Grand Trianon regele își putea petrece timpul în compania celor apropiați, departe de privirile indiscrete. Clădirea, realizată din marmură roz și albă, are un aer aproape mediteranean, cu arcade largi și coloane elegante care deschid privirea spre grădini intime, plantate cu flori rare și specii decorative.
Interiorul, deși în continuare luxos, păstrează o simplitate rafinată, cu camere luminoase, mobilate cu gust și decoruri care exprimă mai degrabă confort decât grandoare. Totul aici este gândit pentru plăcerea locuirii, nu pentru spectacol.
Dar adevăratul spirit al acestei zone se revelează cu adevărat în Petit Trianon și în domeniul Mariei Antoaneta, o bijuterie arhitecturală și peisagistică care spune o poveste aparte. Petit Trianon, construit în timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, a fost oferit în dar Mariei Antoaneta de către soțul ei, Ludovic al XVI-lea. Regina a transformat această reședință într-un sanctuar personal, un spațiu în care putea scăpa de presiunea constantă a curtenilor, de zvonurile palatului și de greutatea unui rol pe care adesea nu și-l dorea.
Una dintre cele mai surprinzătoare creații ale ei este Hameau de la Reine – Satul Reginei. Desigur, acest sat nu a fost niciodată un loc de muncă agricolă reală, ci mai degrabă o scenografie idealizată, inspirată de valorile filosofice ale vremii, influențate de Rousseau și de cultul naturii. Aici, regina organiza mici petreceri, își plimba copiii, cultiva flori și își juca propria piesă de teatru, departe de privirile și judecățile aspre ale nobilimii conservatoare. Era o lume artificială, desigur, dar cu o funcție profund umană – aceea de a oferi refugiu unei femei prinsă într-o lume de protocol și presiune socială.
Versailles, între trecut și prezent
Chiar dacă Versailles este un simbol al monarhiei absolute, astăzi atrage milioane de turiști anual, găzduiește și expoziții de artă contemporană, conferințe internaționale și concerte. Este un loc în care istoria și arta trăiesc în paralel, fără a se exclude una pe cealaltă.
Dacă te hotărăști să vizitezi Palatul Versailles – și ar trebui să o faci – pregătește-te din timp. Este imposibil să parcurgi totul într-o singură zi, mai ales dacă vrei să te bucuri cu adevărat de fiecare detaliu arhitectural. De aceea:
• Rezervă biletele online, ideal cu câteva zile înainte, mai ales în sezonul de vârf.
• Începe vizita cât mai devreme, pentru a evita aglomerația.
• Poartă încălțăminte comodă – ai de mers mult, mai ales în grădini.
• Nu rata tururile ghidate – oferă perspective fascinante asupra detaliilor pe care le-ai putea trece cu vederea.
• Dacă ai ocazia, vizitează în timpul unuia dintre spectacolele de fântâni sau evenimentele tematice de seară.