Cu puțin peste două luni înaintea alegerilor parlamentare din aprilie, campania electorală din Ungaria a intrat într-o nouă etapă, ambele tabere intensificându-și promisiunile. Partidul Fidesz al premierului Viktor Orban, aflat la guvernare cu majoritate absolută de aproape 16 ani, se confruntă cu o provocare serioasă din partea Partidului Tisza, condus de Peter Magyar, care conduce în majoritatea sondajelor de opinie, scrie Euronews.
Miza scrutinului depășește granițele Ungariei. Budapesta se află în centrul mai multor dispute la nivel european: este singura țară sancționată pentru corupție sistemică în UE și a devenit un obstacol în calea unității europene, de la sancțiuni până la sprijinul pentru Ucraina.
„Întrebarea este dacă țara care a fost cel mai mare obstacol în calea luării deciziilor strategice în Uniunea Europeană în ultimii 15 ani poate deveni un partener constructiv în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Daniel Hegedus, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană.
În weekend, ambele partide și-au intensificat campania.
Magyar a publicat un program electoral de 240 de pagini, în care promite măsuri pentru combaterea crizei costului vieții și îmbunătățirea relațiilor cu UE, în condițiile în care Orban și-a plasat țara în afara consensului european, având puțini aliați, precum Slovacia și Cehia populistă.
În paralel, premierul Orban și-a amplificat retorica anti-Ucraina, prezentând țara drept „dușman” al Ungariei. Totodată, el mizează pe sprijinul președintelui american Donald Trump, după ce acesta l-a susținut public săptămâna trecută, lăudându-l drept patriot.
Orban atacă Ucraina, opoziția și pe von der Leyen
Premierul ungar a reiterat că se opune aderării Ucrainei la UE și a promis că va continua să blocheze procesul – care necesită unanimitatea statelor membre – susținând că aderarea ar aduce război și probleme economice în Uniune.
„Ungurii nu vor cooperare militară sau economică cu ucrainenii, pentru că ne trag într-un război”, a declarat Orban sâmbătă, la un miting electoral la Szombathely.
El a criticat și solicitările Ucrainei ca Budapesta să renunțe la importurile de energie din Rusia, despre care guvernul ungar spune că sunt necesare pentru menținerea prețurilor scăzute, în timp ce majoritatea statelor UE încearcă să renunțe la gazul și petrolul rusesc.
„Oricine spune asta este un dușman al Ungariei, așadar Ucraina este dușmanul nostru”, a afirmat Orban.
De asemenea, l-a ironizat pe Peter Magyar, acuzându-l că primește ordine de la președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Orban o atacă frecvent pe șefa Comisiei, acuzând-o că „a distrus” Europa prin politicile climatice și gestionarea migrației ilegale, caricaturizând-o drept o marionetă a lui George Soros.
„Acest lucru face parte din ADN-ul lor și știu că această strategie ar putea funcționa”, a declarat Hegedus, adăugând că Fidesz are o lungă tradiție în mobilizarea figurilor externe pentru a genera teamă.
„Ceea ce vedem aici este și diferit din punct de vedere calitativ, din cauza imoralității absolute. Ei folosesc o țară care a fost atacată de vecinul său și care luptă pentru independență și supraviețuire” în scop electoral, a adăugat acesta, referindu-se la Ucraina.
Orban îl prezintă frecvent pe Zelenski drept un instigator la război și Ucraina ca pe o țară „fără suveranitate”, care cerșește bani din Europa. Premierul ungar a criticat în repetate rânduri finanțarea UE pentru Kiev, susținând că fondurile nu vor fi niciodată recuperate.
Cu toate acestea, nu a blocat implementarea sancțiunilor.
„Factorul Trump” planează asupra campaniei
În weekend, Orban a anunțat că va vizita Washingtonul la sfârșitul lunii februarie pentru a participa la un eveniment al Board of Peace, pentru a doua oară în șase luni.
Ungaria este una dintre puținele țări europene care au aderat la această structură privată, considerată de majoritatea statelor UE incompatibilă cu Carta ONU.
Săptămâna trecută, Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orban, continuând o tradiție de susținere a aliaților conservatori de dreapta, precum japoneza Sanae Takaichi și argentinianul Javier Milei, ambii câștigători în campaniile lor.
Trump a acordat Ungariei o derogare pentru a continua importurile de energie rusească timp de încă un an, după o întâlnire la Mar-a-Lago, în 2025. Președintele american l-a descris în repetate rânduri pe Orban drept „un mare lider”, un patriot și un prieten.
O eventuală vizită a liderului american la Budapesta i-ar oferi lui Orban un moment de prestigiu și ar atrage atenția internațională, însă până în prezent nu a fost stabilită nicio dată.
Programul opoziției, axat pe costul vieții
În weekend, Peter Magyar a publicat programul electoral al partidului său, un document de 240 de pagini intitulat „Fundamentele unei Ungarii funcționale și umane”.
Documentul prezintă planuri de politici publice menite să transforme Ungaria din ceea ce el descrie drept un stat „răpit” de Orban, familia acestuia și elita de afaceri apropiată guvernului.
Programul promite reducerea impozitelor pentru persoanele cu venituri mici și introducerea unui impozit pe avere pentru cei cu o avere de peste un miliard de forinți, echivalentul a 2,6 milioane de euro.
Partidul Tisza a anunțat că va crește și pensiile sub media națională, dacă va ajunge la guvernare.
Magyar promite deblocarea fondurilor europene și ancorarea Ungariei în NATO
Liderul opoziției s-a angajat să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisie din cauza disputelor privind statul de drept. Pentru a realiza acest lucru, Magyar promite alinierea Ungariei la Parchetul European.
Programul electoral prevede și pregătirea pentru adoptarea monedei euro, idee respinsă istoric de Viktor Orban, care susține că ar reduce suveranitatea și competitivitatea țării. Magyar afirmă însă că adoptarea monedei unice ar putea avea loc la „o dată previzibilă și realizabilă”, în cazul în care va câștiga alegerile din aprilie.
Energia rusească și aderarea Ucrainei rămân puncte sensibile
În pofida discursului pro-european, programul Tisza arată că, în privința renunțării la energia rusească și accelerării aderării Ucrainei la UE, poziția Ungariei nu s-ar schimba radical peste noapte sub un nou guvern.
Documentul menționează că eliminarea treptată a energiei rusești ar avea loc abia în 2035, la opt ani după termenul stabilit de UE. De asemenea, programul indică faptul că Tisza s-ar opune unei „proceduri accelerate” pentru aderarea Ucrainei la Uniune.
Poziția atent calibrată a lui Magyar reflectă strategia partidului de a se prezenta drept o alternativă mai moderată și mai constructivă decât Orban, fără a se apropia excesiv de establishmentul de la Bruxelles, ceea ce ar putea afecta scorul electoral pe plan intern.