Alertele aeriene costă Ucraina aproximativ 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră în care paralizează activitatea economică. Estimarea aparține ministrului ucrainean al Economiei, în condițiile în care Kievul caută soluții să țină economia în funcțiune sub bombardamentele rusești tot mai intense, scrie The Guardian.
Rusia lovește tot mai des infrastructura de care depinde economia Ucrainei: platforme industriale, depozite, centre logistice și centre de date. Oleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului, a descris aceste atacuri drept o încercare de a „distruge practic întreaga economie”.
„Ce nu anticipasem pe deplin a fost cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone cu motor cu reacție și le va folosi pentru a lovi orice”, a spus el, referindu-se la noile arme care au bombardat Kievul în ultimele săptămâni.
Kravcenko, fost director la McKinsey, a intrat în guvern în această vară. Vorbind din clădirea puternic păzită a guvernului de la Kiev, el a spus că atacurile aduc părți mari ale economiei, iar și iar, în punctul mort, pentru că angajații sunt trimiși în adăposturi. Sirenele sună și câte 10 ore pe zi.
„Dacă oamenii sunt în buncăr, afacerile se opresc”, a spus el.
Pentru a reduce costurile economice, guvernul a introdus recent un nou sistem de avertizare pe două niveluri. Scopul lui este ca firmele să poată funcționa și în timpul alertelor aeriene prelungite.
Alerta „roșie” semnalează un pericol de rachete și obligă oamenii să se adăpostească. Avertizarea „galbenă” este folosită pentru drone și permite multor firme să rămână deschise.
Potrivit lui Kravcenko, peste jumătate dintre firme își continuă activitatea în timpul alertelor galbene.
Numai că alerta galbenă nu garantează siguranța. Pericolul s-a văzut clar luni, când o dronă rusească cu motor cu reacție a lovit Academia Națională de Științe din centrul Kievului, în timpul unei alerte galbene. Doi oameni au murit, iar angajații erau încă înăuntru, la lucru.
Este unul dintre compromisurile grele pe care Ucraina trebuie să le facă: să mențină viața normală și, în același timp, să-și protejeze oamenii în fața unei campanii de lovituri rusești tot mai agresive.
Kravcenko a spus că numai anul acesta atacurile rusești au provocat pagube estimate la 10 miliarde de dolari la activele fixe. Printre ținte s-au numărat oțelării, depozite, infrastructură logistică și, mai recent, centre de date. Rusia a impus și o blocadă de facto asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, prin care trecea, înainte, cea mai mare parte a exporturilor țării.
Ministrul crede că guvernul este mai bine pregătit anul acesta pentru ceea ce ar putea fi „cea mai grea, cea mai aspră iarnă” de război. Sunt așteptate noi presiuni asupra aprovizionării cu energie, asupra infrastructurii și asupra firmelor deja slăbite de luni întregi de atacuri.
Pentru a se apăra de viitoarele lovituri, guvernul discută acum soluții prin care mai multe companii private să poată cumpăra sistemul ucrainean de apărare antiaeriană, a spus ministrul. El a avertizat însă că firmele nu se vor putea proteja niciodată complet de rachetele și dronele rusești.
Pagubele continue provocate de atacuri se adaugă unei presiuni deja uriașe asupra finanțelor statului.
Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent deficitul bugetar rămas pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari. Cifra a ridicat semne de întrebare în unele guverne europene despre felul în care a apărut această gaură, în condițiile în care UE a aprobat deja pentru Ucraina un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027.
Kravcenko a spus că, între timp, guvernul a redus deficitul la 20 de miliarde de dolari, prin tăieri de cheltuieli și prin identificarea unor rezerve interne suplimentare.
Kievul caută acum sprijin suplimentar de la UE, Japonia, Canada și Marea Britanie, inclusiv prin posibila devansare a unor împrumuturi prevăzute pentru anul viitor, a precizat ministrul.
„Se lucrează foarte activ cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare”, a spus el.