Ce se întâmplă după 1 aprilie 2026, când plafonarea tarifelor la gaze va expira. Anunțul făcut de Bolojan
Publicat acum 19 ore si 29 minute
Măsurile de austeritate, care au provocat furie publică și au dus la prăbușirea mai multor guverne europene în urmă cu peste un deceniu, revin în România, unde autoritățile încearcă să reducă un deficit bugetar record. Cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, România a înregistrat cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, cu mult peste plafonul de 3% impus de regulile fiscale ale blocului, scrie Financial Times.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat pentru Financial Times că o primă serie de majorări de taxe și înghețări ale cheltuielilor a intrat în vigoare la 1 august, iar alte două pachete sunt planificate pentru sfârșitul acestui an, în ciuda protestelor, alimentate parțial de opoziția de extremă dreapta.
"Desigur, nu este ușor. Suntem cu toții pe deplin conștienți de starea actuală a bugetului", a spus Nazare, subliniind că guvernul de coaliție s-a angajat să implementeze toate măsurile necesare.
Cu un deficit de 9,3% din PIB în 2024, România a înregistrat cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, cu mult peste plafonul de 3% impus de regulile fiscale ale blocului. Guvernul Ciolacu a evitat adoptarea de măsuri de austeritate.
Austeritatea rămâne profund nepopulară în România, după ce, în urma crizei datoriilor suverane, țara a implementat una dintre cele mai dure serii de reduceri de cheltuieli și majorări de taxe din Europa. În 2012, guvernul s-a prăbușit în urma protestelor împotriva acestor măsuri, într-un context similar cu cel din Grecia, Portugalia sau Irlanda.
De această dată, autoritățile române încearcă să eșaloneze aplicarea reformelor.
Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit în stradă, în București și în alte orașe, în această vară. Liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, a cerut alegeri anticipate și a declarat că va "refuza plata impozitelor" impuse de un guvern pe care îl consideră ilegitim.
Pachetul, intrat în vigoare la 1 august, include creșterea cotei maxime de TVA de la 19% la 21% și majorarea accizelor. De asemenea, orice creștere a salariilor și pensiilor din sectorul public a fost suspendată până în 2026. Însă reformele mai sensibile, cum ar fi revizuirea guvernanței companiilor de stat și reducerea pensiilor speciale, nu au fost încă adoptate.
Ministrul Nazare a afirmat că reforma pensiilor urmărește "eliminarea privilegiilor speciale", cum ar fi pensionarea anticipată a judecătorilor, care pot în prezent să se retragă din activitate la doar 40 de ani.
"Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală, cât și echitatea", a declarat el.
Fundamentele economice ale țării rămân fragile. Toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat România la un singur nivel deasupra categoriei "junk", din cauza creșterii rapide a datoriei și a inflației ridicate.
PIB-ul a crescut cu doar 0,3% în al doilea trimestru, iar banca centrală avertizează că economia va încetini și mai mult, în condițiile în care inflația impune menținerea dobânzii-cheie la 6,5%.
Criza economică este amplificată de o criză politică prelungită, apărută după ce Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din decembrie, invocând interferențe din partea Rusiei.
Noul guvern a fost instalat în iunie, după victoria pro-europeanului Nicușor Dan în alegerile repetate. Însă coaliția, formată din patru partide, rămâne fragilă, tensiunile interne fiind în creștere. Un vicepremier a demisionat recent (N.r. - Dragoş Anastasiu) în urma unor acuzații de fraudă, iar Uniunea Salvați România (USR), partid fondat de Dan, s-a opus organizării unor funeralii de stat pentru primul președinte postcomunist al țării, Ion Iliescu.
Între timp, AUR, care a obținut locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a depășit partidele aflate la guvernare în sondajele de opinie, ajungând la aproximativ 40% din intențiile de vot. AUR profită de nemulțumirea generalizată față de creșterea costului vieții și de percepția că politicienii caută puterea doar pentru a-și favoriza cercul apropiat.
Printre cele mai sensibile măsuri aflate încă în discuție, reforma pensiilor speciale și guvernanța companiilor de stat, adesea asociate cu clientelismul politic, se numără condiții esențiale pentru accesarea fondurilor UE de redresare post-pandemie, care trebuie utilizate până la finalul anului viitor.
Luna trecută, autoritățile de la București au recunoscut că România riscă să piardă aproape un sfert din cele 28,5 miliarde de euro alocate inițial. Până acum, țara a utilizat mai puțin de 10 miliarde de euro din această sumă.
Nazare a subliniat că partenerii din coaliție înțeleg importanța momentului.
"Păstrarea fondurilor europene și maximizarea accesului la alte surse UE nu ține de ideologie – este o opțiune strategică pentru dezvoltarea României", a declarat ministrul.
Totuși, el a recunoscut că reformele majore vor fi probabil puse în aplicare complet abia spre finalul mandatului actualei guvernări, peste trei ani.
Întrebat despre riscul ca tensiunile interne să blocheze agenda de reformă, Nazare a răspuns că rămâne "optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până vom depăși această perioadă dificilă".
Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, consideră că teama de a pierde alegerile va ține probabil coaliția unită, dar nu pe termen lung.
"AUR are aproape 40%, în timp ce partidele din coaliție se află fiecare sub 20%. AUR poate sta liniștit și să aștepte", a spus el.
Românii par să înțeleagă gravitatea situației fiscale, dar au rezerve față de eficiența guvernului și măsurile propuse.
"E clar că este nevoie de bani, dar totul s-a scumpit odată cu majorarea TVA-ului. Sper totuși să se facă ceva cu pensiile speciale, care sunt uriașe și complet nejustificate", spune Cristina, o ingineră de 49 de ani din București.
Mihai, muncitor în vârstă de 53 de ani, ridică și el semne de întrebare: "Dacă eu și alții ca mine ne-am plătit impozitele, de unde a apărut acest deficit? Cineva a greșit. Atunci acea persoană ar trebui să plătească".