Un cuplu din orașul danez Hammel a avut parte de o surpriză neașteptată la scurt timp după ce s-a mutat în casa pe care tocmai o cumpărase. Într-o dimineață, cei doi au descoperit o ladă mică ascunsă în spațiul de sub podea. În interior se aflau zeci de monede vechi de argint, unele păstrate într-o stare surprinzător de bună. Bucuria descoperirii nu a durat însă prea mult. La scurt timp, copiii fostului proprietar au apărut prin intermediul unui avocat și au cerut ca întregul tezaur să le fie predat, potrivit Montbutikken.
Lada era grea, mirosea a umezeală și metal și fusese împinsă între grinzile de sub podea. Când au ridicat capacul, cei doi au văzut monede argintii, înnegrite de trecerea timpului, pe care erau imprimate chipuri de regi și coroane. O primă verificare a indicat că unele dintre ele ar proveni din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.
„Am rămas fără cuvinte. Era ca și cum am fi atins o mică fereastră către trecut”, a povestit unul dintre noii proprietari.
Cei doi au fotografiat descoperirea, au pus lada deoparte și au cerut părerea unui prieten care avea cunoștințe de numismatică. Sfatul primit a fost să nu atingă prea mult obiectele și să contacteze un muzeu.
Ce spune legea daneză despre comorile descoperite în locuințe
În Danemarca, descoperirea unor obiecte vechi din aur sau argint poate intra sub incidența Legii muzeelor. Dacă bunurile au o valoare culturală și istorică importantă, ele pot fi declarate danefæ, categorie care desemnează obiecte de patrimoniu ce intră în proprietatea statului. În astfel de cazuri, persoana care le-a descoperit poate primi o recompensă.
De regulă, procedura începe prin sesizarea muzeului local. Specialiștii examinează obiectele, le documentează și înaintează cazul către Muzeul Național al Danemarcei.
Cine este proprietarul?
„Contează vârsta obiectelor, materialul din care sunt realizate și importanța lor culturală și istorică”, explică un jurist specializat în patrimoniu. Dacă monedele sunt declarate danefæ, situația nu mai este una obișnuită, care să poată fi rezolvată prin regulile privind moștenirea sau bunurile găsite.
Dacă, în schimb, monedele sunt mai recente și nu au o valoare istorică deosebită, se aplică regulile obișnuite privind proprietatea. În acest caz, atât persoana care le-a găsit, cât și proprietarul imobilului sau eventualii foști proprietari pot revendica drepturi asupra lor.
Cu alte cuvinte, dacă monedele sunt declarate bunuri de patrimoniu, acestea pot ajunge în proprietatea statului, iar descoperitorul poate primi o recompensă. Dacă nu intră în această categorie, disputa se poate transforma într-un proces civil, în care vor conta contractul de vânzare-cumpărare, documentele existente și buna-credință a celor implicați.
Pretențiile moștenitorilor
Copiii fostului proprietar susțin, prin avocatul lor, că monedele i-au aparținut tatălui lor, care a locuit în casă până la moarte. Ei consideră că lada face parte din moștenirea familiei și că faptul că a fost găsită sub podea nu le anulează drepturile.
„Este o parte din averea lăsată de tatăl nostru. Faptul că lada se afla în spațiul de sub podea nu înseamnă că nu ne aparține. A fost uitată acolo din greșeală”, au transmis moștenitorii.
Noii proprietari au o altă perspectivă. Ei spun că au cumpărat casa cu tot ce se afla în ea și că lada nu era menționată în contractul de vânzare.
„Am cumpărat casa, inclusiv tot ceea ce nu a fost exclus în mod expres din contract. Lada era ascunsă și nu fusese menționată. Am acționat cu bună-credință și am urmat sfaturile primite, contactând un muzeu”, susține cuplul.
Miza disputei este dacă monedele reprezintă patrimoniu cultural, caz în care ar putea intra în proprietatea statului, sau dacă sunt bunuri private, care pot face obiectul unei moșteniri. În cea de-a doua situație, trebuie stabilit dacă monedele au fost incluse în tranzacția imobiliară sau dacă moștenitorii pot dovedi că dreptul de proprietate le aparține în continuare.
Muzeul analizează descoperirea
Muzeul local nu a oferit, deocamdată, prea multe detalii despre caz. Reprezentanții instituției au confirmat că au primit o sesizare și au solicitat să examineze obiectele.
„Monedele pot părea, la prima vedere, simple economii păstrate de-a lungul timpului. În anumite contexte însă, ele pot avea o importanță istorică semnificativă”, a explicat un specialist al muzeului.
Experții atrag atenția că monedele trebuie păstrate în starea în care au fost găsite. Nu doar obiectele în sine sunt importante, ci și locul în care au fost descoperite, ambalajul în care se aflau și eventualele urme de materiale textile sau documente din apropiere.
„Contextul descoperirii oferă informații importante, atât din punct de vedere științific, cât și juridic”, a explicat reprezentantul muzeului.
Dacă monedele vor fi declarate danefæ, cazul va fi analizat prin procedurile instituțiilor daneze responsabile de patrimoniu, iar persoana care le-a descoperit va putea primi o evaluare pentru acordarea unei eventuale recompense.
O comoară ascunsă, între dreptul la proprietate și patrimoniul istoric
Cazul din Hammel arată cum o descoperire neașteptată poate transforma bucuria unei familii într-o dispută juridică. De o parte sunt noii proprietari, care susțin că au procedat corect și au anunțat autoritățile. De cealaltă parte se află moștenitorii fostului proprietar, care consideră că monedele fac parte din averea tatălui lor.
Cuplul spune că vrea ca întreaga situație să fie clarificată în mod corect și că va respecta decizia autorităților, inclusiv dacă monedele vor ajunge în proprietatea statului. Moștenitorii insistă însă că lada nu conținea o comoară istorică abandonată, ci economiile tatălui lor, ascunse intenționat și uitate ulterior.
Verdictul va depinde de examinarea monedelor și de interpretarea documentelor care au stat la baza vânzării casei. Până atunci, lada este păstrată în siguranță, în materiale speciale, pentru a nu deteriora obiectele.