Al zecelea secretar general al Organizației Națiunilor Unite va fi ales în acest an pentru un mandat de cinci ani, care va începe la 1 ianuarie 2027, scrie Reuters. Iată candidații înscriși până acum în cursa pentru a-i lua locul actualului șef al ONU, Antonio Guterres.
Rafael Grossi
Grossi, un diplomat de carieră din Argentina, în vârstă de 65 de ani, conduce de șase ani Agenția Internațională pentru Energie Atomică, organismul ONU de supraveghere nucleară, și a devenit una dintre cele mai vizibile figuri ale instituției.
AIEA monitorizează de mult timp programul nuclear al Iranului, iar Grossi a condus negocierile menite să salveze părți ale acordului nuclear încheiat în 2015 între Teheran și marile puteri, după ce președintele Donald Trump a decis, în 2018, retragerea Statelor Unite din înțelegere. Criticii săi susțin că a mers prea departe în încercarea de a ajunge la acorduri cu Iranul.
Vorbitor al mai multor limbi și tată a opt copii, Grossi și-a sporit atât propria vizibilitate, cât și pe cea a AIEA, prin numeroasele sale misiuni diplomatice în timpul crizelor internaționale.
Cel mai clar succes al său a fost trimiterea unei mici echipe AIEA la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina, ocupată de Rusia.
Mulți diplomați îl consideră favorit, după anii în care a încercat să păstreze relații bune cu cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, al căror sprijin este esențial pentru obținerea funcției.
Rafael Grossi. Foto: Getty Images
Rebeca Grynspan
Grynspan, în vârstă de 70 de ani, se prezintă drept o susținătoare a multilateralismului și a reformelor, care a luptat împotriva barierelor de gen și a crezut întreaga viață în ONU și în angajamentul organizației pentru pace, dezvoltare și drepturile omului.
Fost vicepreședinte al Costa Ricăi și actuală șefă a Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare, Grynspan a anunțat că se retrage temporar din atribuțiile sale până în septembrie, pentru a evita conflictele de interese în timpul campaniei.
Dacă va fi aleasă, Grynspan va deveni prima femeie secretar general al ONU. Ea a spus că, deși a fost nevoită să facă compromisuri între viața de familie și serviciul public în perioada petrecută la UNCTAD, faptul că a fost prima femeie aflată la conducerea instituției i-a modelat stilul de leadership.
„Nu aștept un tratament special. Vreau un tratament egal”, a declarat ea pentru Reuters.
De profesie economist, Grynspan se descrie drept un „lider matur”, care ar conduce o organizație mai flexibilă, prin colaborarea cu alți actori, dar fără să renunțe la valorile sale fundamentale.
Rebeca Grynspan. Foto: Getty Images
Michelle Bachelet
Bachelet, în vârstă de 74 de ani, a fost de două ori președinta statului Chile și Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Între 2010 și 2013, a ocupat și funcția de directoare executivă a agenției ONU pentru drepturile femeilor, UN Women.
Deși candidatura ei a fost susținută de Brazilia și Mexic, Chile și-a retras sprijinul în luna martie, după ce conducerea țării s-a orientat spre dreapta.
Bachelet a fost criticată de conservatorii americani pentru poziția sa favorabilă dreptului la avort, iar în aprilie, ambasadorul Statelor Unite la ONU, Mike Waltz, a părut să-i compromită candidatura, spunând că împărtășește îngrijorările unui senator american privind potrivirea ei pentru această funcție.
Senatorul republican Pete Ricketts a susținut că Bachelet nu a făcut suficient, în perioada în care conducea biroul ONU pentru drepturile omului, pentru a descrie drept genocid acțiunile Chinei împotriva musulmanilor uiguri. Beijingul nu și-a exprimat până acum poziția privind candidatura ei.
Michelle Bachelet. Foto: Getty Images
Macky Sall
Geologul în vârstă de 64 de ani a fost președintele Senegalului timp de 12 ani, până în 2024.
Sall vrea să sprijine țările în curs de dezvoltare împovărate de datorii și a cerut reformarea Consiliului de Securitate, în condițiile în care aceste state solicită locuri permanente în cel mai puternic organism al ONU.
„Mai mult ca oricând, un multilateralism reinventat rămâne cea mai bună cale de a răspunde provocărilor unei lumi aflate într-o transformare profundă”, a scris el pe X.
Sall a fost nominalizat de Burundi. Dacă va fi ales, va deveni al treilea secretar general african al ONU, după Boutros Boutros-Ghali și Kofi Annan.
Macky Sall. Foto: Getty Images
Maria Fernanda Espinosa
Espinosa a fost ministru de Externe și ministru al Apărării în Ecuador, în guvernul fostului președinte Rafael Correa. Ea a fost nominalizată de Antigua și Barbuda.
Espinosa, în vârstă de 61 de ani, a oferit consultanță ONU și organizațiilor neguvernamentale în domenii precum biodiversitatea, schimbările climatice și politicile privind populațiile indigene.
Ea a declarat în documentul în care și-a prezentat viziunea că experiența dobândită ca ambasadoare a Ecuadorului la ONU și ca președintă a Adunării Generale i-a oferit o bună cunoaștere din interior a organizației.
„Îmi prezint candidatura pornind de la o convingere simplă: ONU trebuie să își recapete curajul de a stabili priorități, disciplina de a obține rezultate și încrederea politică necesară pentru a acționa cu un scop clar”, a spus ea.
Maria Fernanda Espinosa. Foto: Getty Images
Carolyn Allison Faridda Rodrigues Birkett
Diplomat de carieră și fost politician, Rodrigues Birkett este reprezentanta permanentă a Guyanei la ONU din 2020. Anterior, a devenit prima femeie și persoana indigenă cu cel mai înalt rang care a ocupat funcția de ministru de Externe al Guyanei.
Ea a deținut și funcții importante în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Dacă va fi aleasă, Rodrigues Birkett va deveni prima femeie și prima persoană din Caraibe care conduce ONU.
Rodrigues Birkett a promis că va face ONU mai eficientă prin întărirea măsurilor de prevenire a conflictelor și prin accelerarea acțiunilor în domeniul schimbărilor climatice.
Carolyn Rodrigues Birkett. Foto: Getty Images
Olara Otunnu
Otunnu, diplomat și fost secretar general adjunct al ONU, a fost nominalizat de Uganda. La 75 de ani, este cel mai în vârstă dintre candidații înscriși în prezent în cursă.
În documentul în care și-a prezentat viziunea, Otunnu a subliniat necesitatea continuării reformelor instituționale și a spus că va acorda prioritate imediată eforturilor pentru încheierea marilor conflicte internaționale.
El a promis, de asemenea, că va lucra la înființarea unui organism care să supravegheze activitatea ONU în domeniul inteligenței artificiale și a subliniat nevoia unor măsuri împotriva schimbărilor climatice care să nu afecteze dezvoltarea economică.
Olara Otunnu. Foto: Profimedia Images