„Funcția de ambasador în Rusia a fost probabil cea mai dificilă misiune din cariera mea”, a declarat, pentru BBC, Lynne Tracy, care a reprezentat Statele Unite la Moscova între 2023 și 2025. Diplomații americani, britanici și europeni au jucat cândva un rol esențial în Rusia, contribuind la reducerea tensiunilor chiar și în cele mai dificile momente ale Războiului Rece. În prezent, însă, considerați „neprietenoși” de Vladimir Putin, ambasadorii occidentali sunt supravegheați permanent, izolați și tot mai lipsiți de posibilitatea de a intra în contact cu societatea țării pe care au fost trimiși să o înțeleagă, în timp ce războiul din Ucraina continuă și în al cincilea an.
BBC a discutat cu cinci diplomați care au activat în Rusia după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.
Aceștia compară presiunile actuale cu cele din perioada Războiului Rece, când ambasadele occidentale erau monitorizate prin supraveghere fizică, dispozitive de ascultare ascunse în cadouri și așa-numitul „praf de spionaj”, o substanță chimică aproape invizibilă, folosită pentru a urmări deplasările oficialilor.
Sute de diplomați ruși au fost expulzați din țări europene și din Statele Unite după începutul războiului, în 2022. Rusia a răspuns cu măsuri similare, declarând sute de diplomați occidentali persona non grata, ceea ce a provocat deficite de personal în numeroase ambasade.
În cei 30 de ani de carieră, Lynne Tracy a fost trimisă în țări precum Pakistanul, unde a supraviețuit unui atac armat în 2008. Cu toate acestea, ea spune că, într-un anumit sens, misiunea sa din Peshawar a fost mai ușoară decât cea din Rusia, chiar dacă acolo se confrunta permanent cu amenințări la adresa integrității sale fizice.
„Acolo aveam totuși sentimentul că existau lucruri pe care le puteam controla. Ceea ce a făcut misiunea de la Moscova mai dificilă a fost gradul ridicat de incertitudine”.
Principala sursă a acestei incertitudini era presiunea constantă exercitată de serviciile rusești de contrainformații, își amintește ea.
Și diplomații ruși aflați în Occident se plâng că sunt tratați incorect. Însă, potrivit diplomaților intervievați de BBC, amploarea activităților și metodele serviciilor de informații de la Moscova sunt mult mai agresive.
„Așteptați-vă să existe dispozitive de ascultare, așteptați-vă să fie camere de supraveghere în absolut fiecare cameră a locuinței”, a povestit un fost diplomat european despre avertismentul primit înainte de plecarea la Moscova.
Un alt fost ambasador spune că a fost nevoit să concedieze doi angajați ruși după ce Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a încercat să îi recruteze, cerându-le să raporteze tot ce se întâmpla în misiunea diplomatică.
Cei doi au informat în schimb ambasada, care a decis să îi concedieze, deoarece, în caz contrar, „ar fi riscat să fie urmăriți penal”.
Între timp, și cetățenii ruși care în mod normal ar întreține relații cu personalul diplomatic, precum cei din mediul academic și cultural, sunt intimidați pentru a evita contactele cu oficialii occidentali.
Un fost ambasador povestește că, la un moment dat, invitații săi au fost urmăriți de agenți FSB până la ușile ambasadei.
Chiar în luna iunie a acestui an, persoane invitate la reședința ambasadorului britanic din Moscova pentru celebrarea zilei de naștere a regelui au declarat că au fost hărțuite de activiști pro-Kremlin și de jurnaliști ai presei de stat, după care au fost interogate de poliție.
Unul dintre invitați spune că, de atunci, a refuzat mai multe invitații la evenimente organizate de ambasade occidentale, de teamă să nu aibă probleme.
Nu toată lumea poate face față presiunilor.
Un fost ambasador spune că „paranoia permanentă” i-a determinat pe mai mulți oficiali să demisioneze. Chiar și după ce a părăsit Rusia, el a continuat luni întregi să privească peste umăr, temându-se că este urmărit.
„Generalii își demonstrează capacitățile în război. Același lucru este valabil și pentru diplomați”
Imediat după declanșarea invaziei rusești, în Europa au avut loc discuții despre posibilitatea retragerii ambasadorilor sau chiar a încetării complete a activității diplomatice în Rusia, povestește Pierre Lévy, fostul ambasador al Franței la Moscova.
El își amintește că a sunat imediat la Paris pentru a avertiza că retragerea reprezentanților diplomatici ar fi o greșeală, considerând că, pe măsură ce relațiile se deteriorau, rolul acestora devenea tot mai important.
Invazia a transformat rapid activitatea diplomaților, povestește un alt fost ambasador european. Cooperarea necesară pentru activitățile lor obișnuite, legate de relațiile bilaterale, comerț și proiecte comune, devenise imposibilă. Iar pentru cei care au rămas în Rusia, războiul a adus numeroase priorități noi, pe lângă sprijinirea propriilor cetățeni și companii.
În primul rând, țările considerate neprietenoase de Rusia doreau să păstreze măcar un canal de comunicare cu oficialii ruși, pentru a putea obține o imagine cât mai exactă asupra evenimentelor din interiorul țării.
În același timp, diplomații trebuiau să își protejeze angajații și să asigure funcționarea ambasadelor. După ce Rusia a interzis în 2021 angajarea cetățenilor străini, echipa responsabilă de întreținerea și administrarea clădirilor ambasadei americane a rămas cu un deficit considerabil de personal. Chiar și o problemă minoră de instalații sanitare, precum o țeavă care curgea, putea deveni o dificultate majoră, consumând mult din timpul personalului diplomatic.
Un diplomat își amintește că a discutat despre lipsa personalului cu un oficial rus, care l-a sfătuit să nu se supere prea tare. „Mi-a spus: «Măcar mai aveți bucătarul»”.
Sancțiunile financiare impuse de guvernele occidentale pentru a sprijini Ucraina au creat alte dificultăți în activitatea de zi cu zi.
După deconectarea băncilor rusești de la rețeaua de plăți SWIFT și suspendarea operațiunilor Mastercard și Visa în Rusia, numeroase ambasade au întâmpinat dificultăți chiar și în acoperirea cheltuielilor curente. Un fost ambasador își amintește că, la un moment dat, pur și simplu a rămas fără numerar și nu și-a mai putut plăti angajații.
Situația a fost rezolvată abia când un alt diplomat, care își vindea mașina după ce fusese expulzat, a adus la ambasadă rublele obținute din vânzare, într-o valiză.
„Este o nebunie totală”, povestește diplomatul râzând. „Dar trebuia să privești lucrurile cu umor”. Oficialii ruși nu își ascund prea mult atitudinea față de diplomații occidentali. Ei i-au acuzat public pe reprezentanții „țărilor neprietenoase” că desfășoară activități de „spionaj”.
Rusia i-a criticat în special pe cei care manifestă interes față de formele de contestare a Kremlinului și, potrivit jurnalistului rus Aleksei Venediktov, le-a interzis practic majorității oficialilor ruși să discute cu reprezentanții ambasadelor occidentale. Asta nu a făcut decât să deterioreze și mai mult relațiile cu Occidentul, consideră Venediktov, care își amintește că le-a spus oficialilor ruși:
„Sunteți înțeleși greșit tocmai din cauza propriilor voastre acțiuni, pentru că ambasadorii nu își pot face treaba”.
În prezent, Rusia nu mai are aproape niciun contact cu numeroase guverne occidentale, spune un fost ambasador european.
„Nu există convorbiri telefonice, nu există întâlniri la nivel ministerial”.
Tocmai această situație face rolul diplomaților și mai important, deoarece lor le revine responsabilitatea de a comunica Rusiei pozițiile propriilor guverne.
„Generalii își demonstrează capacitățile în timpul unui război. Același lucru este valabil și pentru diplomați. Când situația devine cu adevărat dificilă, absolut tot ceea ce faci contează”.
Lynne Tracy a părăsit Moscova în 2025 cu sentimentul că își îndeplinise principala misiune: ambasada Statelor Unite reușise să reziste presiunilor și să își continue activitatea. Dar este mândră și de eforturile depuse împreună cu echipa sa pentru a menține legăturile dintre cetățenii americani și rușii obișnuiți.
„Pentru că, la un moment dat, relațiile dintre guverne vor avea șansa să se îmbunătățească, iar legăturile dintre oameni vor exista în continuare și vor contribui la accelerarea acestei îmbunătățiri”.