Berzele din Europa sunt în pericol. Au ajuns să fie dependente de hrana din gropile de gunoi și nu mai migrează. Deși populația de berze a crescut și există mai multă hrană pentru pui în perioadele de vârf ale împerechierii, efectele asupra sănătății lor sunt grave. De la sedentarism și hrană de proastă calitate au început să se îngrașe și ADN-ul lor, inclusiv al puilor, s-a modificat, relatează The Guardian.
Gropile de gunoi oferă mese rapide și la îndemână pentru populația de berze din Europa. Însă, păsările au ajuns să mănânce atât de multe gunoaie încât au început să se îngrașe, potrivit studiului care sugerează că specia, aflată în trecut pe cale de dispariție, poate suferi probleme grave de sănătate pentru că se hrănește tot mai des din gropile de gunoi.
Deși hrana pe care o găsesc în gropile de gunoi poate ajuta berzele să crească și să economisească energie și astfel să-și mărească populația, în același timp le afectează organismele în moduri pe care oamenii de știință abia acum încep să le descopere.
Odată cunoscute pentru că migrau între Europa și Africa, unele populații de berze și-au schimbat comportamentul din cauză că le este mai ușor să mănânce din gunoaie.
Berzele care caută hrană în gropile de gunoi consumă resturi alimentare de origine umană, bucăți de carne, insecte, rozătoare și râme, consumând mai puțină energie decât dacă ar căuta hrană pe câmpuri și în zone umede.
Însă, hrana din gropile de gunoi nu doar că este de slabă calitate, echivalentul „junk food-ului” pentru oameni, dar este și plină de plastic, sârmă, sticle ș metale grele.
Anustup Bandyopadhyay, un doctorand de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena, care a fost implicat în studiu, a spus că producția de deșeuri în creștere la nivel mondial a creat noi oportunități de hrănire pentru animalele sălbatice, dar consecințele pentru berze rămân controversate.
Mai grase și mai sedentare
Oamenii de știință au studiat populația de berze albe din Polonia, unde păsările au început să mănânce tot mai mult din gropile de gunoi în ultimii 10 ani. Spre deosebire de populațiile din unele țări din vestul Europei, majoritatea acestor păsări încă se bazează în principal pe hrana naturală, ceea ce le-a oferit cercetătorilor posibilitatea de a compara indivizi care folosesc strategii diferite de hrănire.
Rezultatele timpurii, prezentate la conferința Societății pentru Biologie Experimentală din Florența, sugerează că berzele care se hrănesc din gropile de gunoi tnd să aibă o masă corporală mai mare și rezerve energetice mai ridicate decât cele care se hrănesc exclusiv în natură.
„Ele petrec mai puțin timp căutând de mâncare și își pot folosi timpul și energia pentru alte activități, cum ar fi împerecherea. Partenerii noștri din Olanda au aflat de asemenea că berzele albe se hrănesc din gropile de gunoi cu precădere în timpul sezonului de împerechere, atunci când puii au cea mai mare nevoie de hrană”, a explicat doctorandul.
Însă aceste avantaje vin la pachet cu riscuri. Oamenii de știință au descoperit și dovezi ale unor leziuni ale ADN-ului asociate dietei din gropile de gunoi, apărute mult mai devreme decât se așteptau la păsările tinere. De exemplu, când puii aveau „doar aproximativ o săptămână”.
Oamenii de știință au strâns dovezi care sugerează că accesul facil și dependența berzelor de gropile de gunoi le-a schimbat și obiceiurile migratoare, așa cum s-a întâmplat la populațiile de berze albe din vestul Europei.
„Berzele albe din Peninsula Iberică au trecut de la un comportament complet migrator la unul parțial migrator sau chiar sedentar, în mare parte datorită condițiilor meteorologice favorabile și, mai ales, disponibilității constante a hranei din gropile de gunoi”, a explicat Bandyopadhyay.
Hrana din gropile de gunoi este similară „fast food-ului” pentru păsări. „Este hrană în putrezire, de calitate proastă, și cel mai probabil extrem de bogată în energie. Astfel, berzele pot găsi resturi de friptură, pește sau orice altceva aruncăm la gunoi”, a spus prof Aldina Franco de la Universitatea din Anglia de Est.
Totuși, există nuanțe.
„Este adevărat că acest tip de hrană poate fi dăunător pentru unele berze, deoarece poate conține contaminanți și agenți patogeni. Dar, din perspectiva populației, dacă 500 de berze merg la o groapă de gunoi, poate câteva vor muri după ce consumă astfel de alimente contaminate, însă majoritatea vor beneficia de surplusul de hrană”, a spus Franco.
Noile politici ale Uniunii Europene privind gestionarea deșeurilor înseamnă că în curând berzele nu vor mai avea acces nestingherit la gunoaie. Acest lucru ar putea afecta numărul berzelor, deplasările lor și succesul reproducerii în cazul populațiilor care depind de aceste surse de hrană.
Va fi în mod special o problemă pentru populațiile de berze albe care s-au obișnuit să se hrănească din gropile de gunoi.
„Pe de o parte, suntem foarte bucuroși să oferim hrană păsărilor în grădinile noastre. Gropile de gunoi conțin deșeuri pe care noi nu le mai folosim, iar întrebarea este dacă nu ar trebui să permitem unor specii să beneficieze de aceste resurse de care noi nu mai avem nevoie?
Populațiile de berze albe erau în declin până în anii 1980. Au dispărut din mai multe țări europene, iar ulterior au fost reintroduse în Suedia și, foarte recent, în Regatul Unit.
Vor începe populațiile de berze să scadă din nou dacă le împiedicăm complet accesul la deșeurile noastre organice? Cred că acesta este un risc real și merită analizat cu atenție”, a explicat Franco.