Blocajul din jurul aderării Ucrainei la Uniunea Europeană este atât de profund, încât diplomații de la Bruxelles analizează tot mai serios ideea de a separa procesul acesteia de cel al Republicii Moldova. Comisia Europeană a declarat că „nu există motive obiective” care să împiedice Ucraina să înceapă prima etapă a procesului de aderare, o replică directă la veto-ul impus de premierul ungar Viktor Orban, pe care acesta l-a reconfirmat în cadrul summitului UE de săptămâna trecută, scrie Euronews.
„Când un stat candidat este blocat fără un motiv obiectiv, în ciuda faptului că îndeplinește criteriile, întregul proces de extindere își pierde credibilitatea”, a transmis marți un purtător de cuvânt al Comisiei.
Orban susține că 95% dintre cei aproape 2,3 milioane de participanți la o consultare publică națională s-au pronunțat împotriva aderării Ucrainei la blocul comunitar. Participarea a fost de aproximativ jumătate față de cele 5,5 milioane de voturi înregistrate la alegerile naționale din 2022.
Premierul ungar și-a justificat poziția în timpul summitului spunând: „Am venit aici cu un mandat puternic.” „Dacă un stat membru al Uniunii Europene este în război, înseamnă că și Uniunea Europeană este în război, iar nouă nu ne place asta.”
Comisia Europeană a reiterat marți că Ucraina este pregătită să deschidă primul pachet de negocieri, care include domenii esențiale precum democrația, drepturile omului, securitatea, sistemul judiciar și achizițiile publice. Acest pachet este primul care se deschide în cadrul procesului complex de aderare și ultimul care se închide. Fiecare pas necesită unanimitatea celor 27 de state membre.
„Din partea noastră lucrurile sunt foarte clare: în acest moment, Ucraina face reforme în cele mai dificile condiții”, a adăugat purtătorul de cuvânt. „Am susținut întotdeauna o abordare bazată pe merit în procesul de aderare, iar în acest caz nu există motive obiective care să împiedice deschiderea primului pachet. Sperăm cu adevărat că vom putea deschide foarte curând acest prim capitol”, a conchis el.
Comisia a evaluat pozitiv și planul de acțiune al Ucrainei pentru protecția minorităților, care urmărește armonizarea legislației interne cu standardele europene în combaterea discriminării, a infracțiunilor de ură pe criterii etnice, asigurarea accesului egal la servicii publice și promovarea diversității culturale.
Acest plan a fost gândit și pentru a calma îngrijorările lui Orban, care a acuzat în repetate rânduri Ucraina că ar încălca drepturile lingvistice ale celor aproximativ 150.000 de maghiari din regiunea Transcarpatia. Cele două țări au purtat discuții bilaterale pe acest subiect, dar negocierile s-au prăbușit brusc în luna mai, când Kievul a dezvăluit existența unei rețele de spionaj maghiare care ar fi acționat împotriva intereselor ucrainene.
Oficialii și diplomații de la Bruxelles au respins inițial poziția Ungariei, sperând să progreseze după preluarea președinției de către Polonia în ianuarie. Însă mandatul Poloniei s-a încheiat fără niciun progres. Noua conducere, Danemarca, a descris extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și dorește să deblocheze situația.
Totuși, consultarea publică din Ungaria a adăugat un nou element în această ecuație și i-a oferit lui Orban, după propriile cuvinte, un „mandat” pentru a continua blocajul tot mai controversat. Între timp, răbdarea Ucrainei este pe sfârșite. În cadrul summitului de săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a intervenit prin videoconferință, cerând o soluție. „Ceea ce este necesar acum este un mesaj politic clar – că Ucraina este ferm angajată pe drumul european și că Europa își respectă promisiunile. Orice întârziere din partea Europei, în acest moment, ar putea crea un precedent global, un motiv de a pune la îndoială angajamentele și cuvântul Europei”, a spus Zelenski în fața liderilor, inclusiv a lui Orban. „Ne facem partea noastră. Este corect să așteptăm un răspuns pozitiv. Deschiderea primului capitol nu ar fi doar un pas tehnic. Ar fi o decizie politică ce ar defini viitorul integrării Ucrainei în Europa.”
La finalul summitului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, dar fără a indica o soluție clară pentru conflictul de durată. „Sub foc continuu, Ucraina adoptă reformă după reformă. Este impresionant”, a spus von der Leyen. „Ucraina și-a făcut datoria – acum trebuie să o facem și noi. Pentru că procesul de aderare se bazează pe merit. Iar Ucraina merită să meargă mai departe.”
Blocajul este atât de profund, încât diplomații iau în calcul separarea candidaturilor Ucrainei și Moldovei
Cele două țări est-europene au solicitat aderarea aproape simultan, la scurt timp după invazia rusă din 2022, și au primit statutul de candidat în aceeași zi, în iunie 2022. De atunci, au evoluat în tandem.
Comisia Europeană consideră că ambele state sunt la fel de pregătite pentru deschiderea primului capitol și așteaptă unda verde unanimă din partea statelor membre.
Orban nu a exprimat obiecții față de Republica Moldova, ceea ce înseamnă că, teoretic, aceasta ar putea avansa în negocieri în timp ce Ucraina rămâne blocată. Însă o astfel de separare ar fi un pariu riscant, cu riscul de a lăsa Ucraina definitiv în urmă și de a crea impresia că Europa și-a încălcat promisiunile.
„Nu cerem separarea Moldovei. Rămâne la latitudinea statelor membre să decidă dacă vor asta”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei. „Ceea ce vrem este să sprijinim Ucraina și Moldova în procesul de pregătire pentru aderare.”