Peste 23 de kilometri din Canalul de irigații Siret - Bărăgan ar urma să fie executați în următorii doi ani, după ce a fost lansată procedura de achiziții publice în vederea realizării investiției, relatează Agerpres.
Canalul, început în 1987, pe vremea regimului comunist, are doar circa 20 de kilometri funcționali, exclusiv în județul Vrancea, la aproape 40 de ani de demararea proiectului.
Gândit să se întindă pe 198 de kilometri și să irige sute de mii de hectare la finalizare, canalul ar urma să traverseze județele Buzău și Ialomița.
În perioada post-comunistă, progresele au fost extrem de lente, însă, recent, lucrurile par să se fi schimbat, odată cu semnarea unui contract în valoare de 330 de milioane de euro finanțat de Ministerul Agriculturii pentru reluarea lucrărilor pe o secțiune cheie, cea din județul Buzău.
Scurtă istorie a canalului Siret - Bărăgan
Pentru a combate efectele secetei și pentru a iriga Câmpia Bărăganului, în perioada 1986 - 1987 autoritățile de stat de la momentul respectiv au lansat proiectul aferent Canalului magistral Siret - Bărăgan.
Acesta pornește de pe râul Siret, de la acumularea Călimănești din județul Vrancea, și trece prin județele Brăila și Buzău, ajungând până la acumularea Dridu din județul Ialomița.
Lucrările au început efectiv în 1987, cu tronsonul 1, în lungime de 50 km, în județul Vrancea.
"Până în anul 1995, s-au finalizat și recepționat doar 5,7 km în aval de acumularea Călimănești, până la limita sudică a județului Vrancea.
Pe restul de 44,29 km au fost începute lucrări, dar acestea au fost sistate în mod repetat din cauza unei combinații de factori, inclusiv probleme tehnice, schimbări politice și economice, preocupări legate de mediu și impactul asupra comunităților locale", a comunicat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR.
Canalul Siret - Bărăgat ar urma să irige 700.000 de hectare de culturi agricole
Aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol ar putea fi irigate în total, după finalizarea canalului, potrivit instituției citate.
MADR spune că beneficiile ar urma să se materializeze sub forma reducerii cantității de energie electrică utilizată pentru pompare. De asemenea, emisiile de carbon ar urma să fie dimunuate.
"Canalul Magistral Siret Bărăgan poate asigura, fără pompare, pe modelul american, apa necesară pentru irigarea suprafețelor agricole situate pe malul stâng al acestuia (cca. 80% din suprafață), iar prin pompare la înălțimi mici, a suprafețelor agricole situate pe malul drept.
Energia electrică necesară este de cca. 2/4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafețele deja amenajate. Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii și ploioși, pe lângă cele 500.000 ha, încă cca. 200.000 ha care folosesc, în prezent, apa prin pompare din Dunăre.
Se poate realiza astfel o economie de energie electrică de 35 GWh/an și o cantitate anuală minimă de emisii reduse de 21.416.500 tCO2/an.
Din totalul suprafeței de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 119.000 ha sunt deja amenajate pentru irigații, fiind necesare doar lucrări de modernizare.
Prin realizarea canalului și a amenajărilor pentru irigații se pot obține sporuri anuale de recoltă, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale și se pot crea chiar disponibilități pentru export", apreciază MADR.
Ce s-a schimbat anul acesta în legătură cu Canalul Siret -Bărăgan
Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost declarat infrastructura principală de irigații de utilitate publică și a fost inclus în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a infrastructurii Principale de irigații și Infrastructurii de desecare și drenaj.
"Cu o valoare totală estimată de 330 milioane de euro, a fost lansată procedura de achiziție publică, Execuție Lucrări, în scopul evaluării ofertelor pentru obiectivul de investiții, etapa I, tronson Km 0+000 - Km 23+372, pas important în implementarea unui proiect de mare anvergură (...)
Termenul preconizat pentru semnarea contractului este trimestrul trei al anului 2026, iar durata de realizare a execuției, 24 luni.
În cadrul acestui tronson, capacitățile și lucrările principale prevăzute pentru punerea în funcțiune sunt următoarele: Priza Călimănești, Canalul Magistral Siret-Bărăgan, cu lungimea de 23,372 km, nod hidrotehnic Zăbrăuți - 1 bucată, nod hidrotehnic Șușița - 1 bucată, nod hidrotehnic Putna - 1 bucată, subtraversări de râuri mici - 12 bucăți, subtraversări de râuri mari - 3 bucăți, subtraversări de drumuri naționale (DN) - 4 bucăți, poduri construite în intravilan - 2 bucăți", a indicat ministerul.
Ce spun oamenii din Buzău despre reluarea lucrărilor la Canalul Siret - Bărăgan
Ion Enche, agricultor din județul Buzău, estimează că investiția ar putea elimina nevoia despăgubirilor pe care statul le acoperă în urma calamităților generate de lipsa precipitațiilor.
"Rezolvarea problemei apei este un obiectiv îndrăzneț și benefic pentru cei care își desfășoară activitatea în agricultură, dar nu cred că se va ajunge în următorii 4-5 ani să se construiască întreaga rețea la care să se poată branșa agricultorul.
Este un volum de muncă imens, investiția este foarte mare și trebuie timp.
Este o investiție care trebuia făcută de mulți ani, pentru că asigură stabilitatea celor care lucrează în acest domeniu și se elimină tot ce înseamnă bani de la buget pentru calamități, fiind ridicată această presiune de pe finanțele publice", a precizat acest agricultor pentru Agerpres.