Câţi bani au românii în pensiile private din Pilonul 2 şi Pilonul 3. Sumele sunt investite, în cea mai mare parte, în titluri de stat

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul 2) aveau active în valoare de 170,8 miliarde lei la finalul lunii iunie 2025, în creştere cu 19% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2024, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). În cea mai mare parte, sumele sunt investite în titluri de stat, care reprezintă 66,3% din totalul activelor din Pilonul 2, respectiv 64,7% în Pilonul 3, scrie Agerpres.

"Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 93% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB.", menţionează ASF.

Fondurile private

Pilonul 2

Conform sursei citate, contribuţiile încasate în luna iunie 2025 au fost în valoare de 1,93 miliarde lei, în timp ce contribuţia medie a fost 431 lei.

La finalul lunii iunie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 113,34 miliarde de lei, respectiv 66,3%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 40,44 miliarde de lei (23,7%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,83 miliarde de lei (4% din total active).

ASF precizează că fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.383.408 participanţi în iunie 2025.

În cadrul Pilonului II sunt fondurile de pensii active sunt Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.

Pilonul 3

Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 6,26 miliarde de lei, la finalul lunii iunie 2025, în creştere cu 17,5% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeaşi dată a anului anterior, conform unui raport al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), mentionează Agerpres.

"Cele mai multe investiţii au fost efectuate local (95%), majoritatea fiind denominate în lei (87%).", se arată în raport.

Valoarea contribuţiilor din luna mai a fost de 76 milioane lei, în timp ce contribuţia medie a fost 167 lei.

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 4,04 miliarde de lei, respectiv 64,7%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 1,6 miliarde de lei (25,6%). Fondurile de investiţii se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 217,17 milioane de lei, respectiv 3,5% din totalul activelor.

Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 912.931 de participanţi în luna iunie 2025.

Pe Pilonul III fondurile de pensii active sunt Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esenţial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare şi Stabil. 

Scandal uriaș în Coaliţie din cauza legii pensiilor private

Proiectul pentru pensiile private a generat un scandal uriaș în Coaliție. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că se opune categoric ca "statul să-i spună unui om cum să își folosească banii". De asemenea, lideri din USR și PNL au acuzat că este, de fapt, o "expropriere mascată".

Peste 8,3 milioane de români care contribuie la Pilonul II de pensii nu își vor mai putea retrage integral economiile după pensionare, așa cum se întâmplă în momentul de față. Proiectul de lege aflat vineri în primă lectură pe masa Guvernului prevede că, la obținerea deciziei de pensionare, se va putea încasa imediat doar 25% din suma acumulată, restul urmând să fie plătit lunar, fie pe toată durata vieții (pensie viageră), fie pe o perioadă determinată (retragere programată).

Există o singură excepție: dacă în cont există mai puțini bani decât "de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public" – echivalentul a 15.372 de lei la finalul lui 2024 – suma va putea fi retrasă integral, ca până acum.

Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) critică inițiativa, acuzând că "nu ține cont de interesele oamenilor care au pensii private, ci de interesele administratorilor de fonduri".

"Statul nu poate spune unui om cum să își folosească banii! Pensia privată este economisirea cetățeanului – de aceea doar el poate decide cum dispune de suma depusă. Nici Guvernul, nici instituțiile statului nu pot stabili reguli în această privință. În coaliție nu au avut loc consultări privind o nouă reglementare, iar UDMR respinge orice propunere care ar limita drepturile cetățenilor care contribuie la fondurile private de pensii", a explicat Kelemen Hunor.

Și deputatul USR Claudiu Năsui a denunțat inițiativa pe Facebook, susținând că schimbarea regulilor lovește direct în drepturile participanților la Pilonul 2. 

Fostul ministru al Economiei explică faptul că pierzătorii direcți ar fi românii, în special cei care se bazau pe acești bani pentru a-și acoperi datorii sau cheltuieli urgente.

"Mulți s-ar putea să aibă nevoie de acei bani, se bazau pe ei și se așteptau să îi primească, s-ar putea la 65 de ani să aibă datorii cu dobânzi mai mari decât randamentul fondurilor din pilonul 2", explică Năsui.

Parlamentarul mai susține că măsura favorizează două categorii: administratorii fondurilor de pensii, care "iau comisioane mai mari" atunci când activele rămân în administrare, și statul, "pentru că fondurile de Pilon 2 investesc ~65% din bani în titluri de stat".

În opinia sa, proiectul copiază modele din alte țări unde fondurile au făcut lobby pentru astfel de privilegii: "Legea asta nu este decât o formă de expropriere lentă și mascată sub pretenția că ‘protejează sistemul’ și pe beneficiari".

Deputatul PNL Florin Roman a salutat amânarea discuției, dar a criticat dur ideea: "Aflu că le-a venit la cap mintea de pe urmă și au amânat discuția din guvern, pe acest subiect. Apăsătoare este tăcerea celor care își spun că sunt lideri liberali!"

Roman a subliniat că PNL a fost "gardianul Pilonului 2" și a comparat măsura cu o bancă ce refuză să restituie integral economiile depuse.

"E ca și cum depui bani la o bancă pentru economii și când vrei să îți retragi banii, toți o singură dată, banca îți dă banii înapoi în rate. Ca așa vrea ea", a scris Florin Roman, pe pagina sa de Facebook.

El a catalogat proiectul drept "ilegal și neconstituțional" și a avertizat că adoptarea lui ar transforma un guvern condus de un liberal într-unul "social-democrat pur sânge".

"Dacă această măsură este adoptată de un guvern condus de un liberal, înseamnă că vorbim de un fals liberal. Efectul aplicării ei ar însemna ca PSD egal PNL, egal USR!", mai crede Roman. De altfel, nu este prima dată când Florin Roman critică măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan.

De ce schimbă ASF regulile jocului

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, a explicat, vineri, că proiectul de reformă are ca scop adaptarea la valul de pensionări care va începe în jurul anului 2030.

"Mecanismul este construit în două direcții principale, pe două forme de extracție pensie privată: pensia de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată, cu garanția rambursării integrale a activului cumulat, și pensia viageră cu plată pe toată durata de viață a participantului. Este prevăzut și dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul cumulat", a declarat Petrescu.

Oficialul susține că actuala posibilitate de retragere integrală a banilor a fost doar o măsură temporară, ce a fost introdusă în 2008: "Ne îndreptăm către un vârfde sarcină 2030, într-o perioadă în care sute de mii de oameni vor ieși la pensie".

Întrebat dacă schimbarea afectează contractele deja semnate, Petrescu a răspuns că "este vorba despre o actualizare" și a subliniat că "nu există nicăieri în Europa fond de pensii unde să-ți poți retrage toți banii".