Ilie Bolojan pierde la CCR lupta cu ICCJ pe salariile restante ale magistraților. Procesul continuă în instanță

CCR a respins miercuri sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor. procesul va continua în instanță. Sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, a comunicat CCR.

UPDATE 14.35. "Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituție.

Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008).

În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art.146 lit.e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțată de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale", a comunicat CCR.

Știrea inițială

Concret, CCR a dat dreptate Înaltei Curți de Casație și Justiție pe tema restanțelor salariale.

Sesizarea a fost depusă după ce Instanţa supremă a dat Guvernul în judecată şi a câştigat în primă instanţă, pentru neplata acestor restanţe salariale, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătoreşti.

În luna martie, Înalta Curte de Casaţie a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

Cererea de chemare în judecată este semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea, iar acţiunea a fost soluţionată în timp record, chiar de la primul termen al procesului.

Prima instanţă a stabilit în afara acestei sume şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci, aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor.

Curtea de Apel București a mai stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

De cealaltă parte, Ilie Bolojan spunea că instanța își depășește sfera de atribuții cu o asemenea decizie, iar Ministerul Finanțelor spunea că o astfel de decizie duce la destabilizarea bugetului anual.