Datele exit-poll după închiderea urnelor din Germania arată că Friedrich Merz (CDU) va încerca să formeze următorul guvern al Germaniei. Formațiunea SDP al actualului cancelar Olaf Scholz a obținut cel mai slab rezultat de după război, în timp ce partidul de extremă dreapta AfD a obținut cel mai bun rezultat din istoria sa, cu 10% mai mult decât la ultimele alegeri din 2021. Prezența la vot a fost de peste 83%, cea mai mare prezență după reunificarea Germaniei în 1990.
ACTUALIZARE 22:50. Lidera partidului extremist AfD, a anunțat că partidul intră din nou în opoziție. Deși a obținut cel mai bun scor al său de până acum, niciun alt partid nu dorește să facă o coaliție de guvernare cu extremiștii, astfel că șansele lor de a ajunge la guvernare rămân nule în acest moment. Weidel și AfD ar fi vrut o coaliție cu CDU/CSU, însă alianța conservatoare a respins constant posbilitatea unui astfel de guvern.
ACTUALIZARE 22:40. Friedrich Merz, șeful conservatorilor germani și foarte probabil viitorul cancelar al Germaniei a criticat, duminică seară, după încheierea votului, implicarea constantă a lui Elon Musk și a altor oficiali SUA în alegerile din Germania.
„Uitați-vă doar ce a spus în ultimele săptămâni și zile un anume om pe nume Elon Musk”, a spus Merz în timpul unei discuții televizate cu toți liderii de partid.
Politicianul german a criticat dur implicarea lui Elon Musk în alegerile german, făcând referire la sprijinul constant al miliardarului pentru partidul extremist AfD.
Merz a comparat intervenția americană în alegerile germane cu interferențele rusești în alegeri.
„Intervențiile de la Washington nu au fost mai puțin dramatice sau mai revoltătoare decât ce vedem venind de la Moscova”.
Merz a mai spus și că vrea să consolideze Europa cât mai repede cu putință pentru ca vechiul continent să devină independent de America în domeniul apărării.
„Nu credeam că va fi nevoie vreodată să spun asta la televizor, dar după declarațiile lui Donald Trump de săptămâna trecută a devenit clar – acestui guvern american nu-i pasă de Europa”.
ACTUALIZARE 22:11. Donald Trump îi felicită pe cei de la CDU/CSU pentru victoria în alegerile de duminică. Într-un mesaj scris cu majuscule, Trump salută victoria conservatorilor.
„Pare că partidul conservator din Germania a câștigat la scor mare alegerile foarte așteptate. La fel ca în SUA, poporul din Germania s-a plictisit de agenda lipsită de bun simț, mai ales în privința energiei și imigrației, care a dominat vreme de atâția ani. E o zi mare pentru Germania și pentru Statele Unite ale Americi sub conducerea unui domn cu numele de Donald J. Trump. Felicitări tuturor – vor veni și mai multe victorii”, a scris președintele american pe rețelele sociale.
ACTUALIZARE 21:00. Cum ar putea arăta viitorul parlament german după rezultatul alegerilor de duminică? Chiar dacă vor reuși să ocolească AfD pentru a produce o coaliție de guvernare fără extemiști, partidele mainstream vor avea parte de o opoziție dură. Conform unei proiecții BBC, alianța CDU/CSU ar urma să aibă 210 locuri în noul parlament, AfD ar avea 145, în timp ce SPD și Verzii - 118, respectiv 94. Partidul Stânga ar fi ultimul partid care ar mai intra în legislativ, cu 62 de locuri, în timp ce extremiștii de stânga BSW și partidul liberal al fostului ministru Lindner ar rata pragul electoral de cinci procente.
Rezultatele finale ar putea schimba, însă, toate aceste calcule.
sursă: BBC
ACTUALIZARE 20:17. Liderul CDU, Friedrich Merz, a afirmat că doreşte formarea cât mai rapid posibil a unui guvern.
„Lumea exterioară nu aşteaptă şi nu va aştepta nici negocieri îndelungate de coaliţie (...). Trebuie să redevenim rapid operaţionali pentru a face ce trebuie pe plan intern, pentru a redeveni prezenţi în Europa”, a declarat, la Berlin, Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU). „Sunt conştient de responsabilitate”, a adăugat el.
ACTUALIZARE 20:14. Cancelarul german, Olaf Scholz, liderul SPD, a anunțat că rezultatul alegerilor este „amar” pentru el și pentru partidul său și a spus că rezultatul reprezintă o înfrângere.
Vorbind în fața susținătorilor săi de la Berlin, Scholz a spus că este momentul să „recunoaștem că am pierdut alegerile”.
„La alegerile trecute, partidul a avut un rezultat mai bun pentru care am fost responsabil. Acest rezultat e mai rău, dar tot eu sunt responsabil pentru el”.
Olaf Scholz l-a felicitat pe rivalul său conservator, Friedrich Merz, pentru victoria partidului său.
„Faptul că AfD a obținut un rezultat atât de bun în alegeri e ceva ce eu nu pot să accept și nu voi accepta niciodată.
Trebuie să ne ținem de ce am spus mereu, că nu trebuie să lucrăm cu extrema dreaptă”, a mai spus Scholz, adăugând și că speră că celelalte partide politice „se vor ține de această promisiune”.
ACTUALIZARE 19:12. Candidata AfD pentru funcția de cancelar, Alice Weidel, a declarat pentru BILD: „Am obținut o victorie istorică: Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru țara noastră. Locul al doilea în fața SPD, partidul cancelarului”. Potrivit lui Weidel, AfD a desfășurat o „campanie electorală extrem de reușită și de angajată și a demonstrat în mod impresionant că AfD luptă pentru un loc ferm ca partid al poporului”. Concluzia sa: „Suntem ancorați în centrul societății. Suntem recunoscuți la nivel internațional”.
ACTUALIZARE 19:00. Primul exit-poll la alegerile din Germania arată o victorie pentru alianța de partide conservatoare CDU/CSU, formațiuni tradiționale. CDU/CSU a obținut în jur de 29% din voturi. Pe locul doi au ajuns, în premieră, extremiștii de la AfD, obținând în jur de 19,5%. Abia pe locul trei, așa cum arătau sondajele, este partidul de guvernământ, al cancelarului Olaf Scholz, SPD, cu doar 16 procente. Pe locul patru, la distanță mică, sunt partenerii de guvernare ai social-democraților, Verzii, cu puțin peste 13 la sută.
ACTUALIZARE 18:45. Elon Musk a continuat campania pentru AfD pe Twitter, chiar și pe parcursul zilei de duminică. Miliardarul a publicat mai multe mesaje de susținere a partidului extremist, inclusiv redistribuind mesaje ale oamenilor care și-au fotografiat buletinele de vot marcate cu vot pentru formațiune.
Update 18:30. Un bărbat a fost prins de polițiști în timp ce amenința cu cuțitul mai multe persoane în fața unei secții de votare.
ACTUALIZARE 17:40. Potrivit ofițerului electoral federal Ruth Brand, prezența la urne a fost de 52% până la ora 14:00. La ultimele alegeri din 2021, această cifră a fost de 36,5% la această oră. Baza este prezența la urne în secțiile de votare selectate; voturile prin corespondență nu au fost luate în considerare. În ultimele alegeri federale din 2021, prezența la vot a fost de 76,4 %, conform rezultatului final oficial.
UPDATE: Până la prânz, în multe state federale votaseră mult mai multe persoane decât la precedentele alegeri din 2021, au anunțat autoritățile electorale ale landurilor respective.
În Turingia , prezența la vot la ora 12.00 a fost de 44,5%, în timp ce în 2021 la aceași oră prezența era 24,6%.
În Saxonia-Anhalt, prezența la vot a fost de 37,1%, potrivit directorului electoral de stat Christa Dieckmann. În urmă cu patru ani, la aceeași oră, cifra era de 26,5%.
În Saxonia, până la prânz, puțin mai multe persoane votaseră în alegerile federale decât în 2021. După cum a anunțat oficialul electoral de stat Martin Richter, prezența la vot până la ora 12.00 a fost de 27,1 %, în timp ce în 2021 a fost 25,9 %.
În Berlin, 33% dintre alegători, față de 25,4% în urmă cu patru ani, au votat deja. În capitala Germaniei sunt așteptate la vot aproximativ 2,4 milioane de persoane.
În landul Bremen, prezența la vot la ora 12.00 a fost de 31,4% față de 27,2% în 2021.
UPDATE: Trimisul special al Antena 3 CNN în Germania Ana Maria Roman a relatat că la această oră au loc proteste la reședința președintei AfD, Alice Weidel. Proteste au fost și sâmbătă împotriva partidului de extremă dreaptă. Rămâne de văzut dacă supărările oamenilor vor avea ecouri și în rezultatul alegerilor, în condițiile în care sondajele arată că AfD va obține locul doi la scrutin.
Ana Maria Roman se află la această oră în fața Bundestagului. În Berlin până acum prezența la vot este de 33%, un procent uriaș. În urmă cu patru ani la ora 14.00, ora locală, la alegeri prezența la vot era de 25%.
Favoritul pentru a deveni cancelarul Germaniei a declarat, la ieșirea de la urne, că „totul va fi bine”.
UPDATE: The Guardian a notat, pe scurt, cine sunt jucătorii cheie din aceste alegeri și cu ce program au venit în fața alegătorilor.
Uniunea Creștin Democraților (CDU) sunt favoriții din cursa electorală. Conduși de fostul manager de active Friedrich Merz, CDU propune să taie taxe, să înăsprească regulile pentru accesul la ajutoare de stat, să reducă imigrația și să crească ajutorul pentru Ucraina.
Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) a luat în brațe conceptul de „re-migrare” și amenință deportarea în masă a migranților. De asemenea, promite revenirea la moneda germană de dinainte de euro, obligativitatea armatei și reforme în educație.
Partidul Social Democrat (SPD), condus de actualul cancelar Olaf Scholz, a promis alegătorilor că va susține familiile cu venituri mici pentru tăierea TVA-ului la alimente și a taxelor pentru cei care câștigă puțin și creșterea salariului minim pe economie. De asemenea, a promis că va frâna imigrația și propune un fond de investiții de 100 de miliarde de euro pentru infrastructură. Este însă mai precaut în ce privește Ucraina.
În ce privește problematicile care îi interesează pe germani cel mai mult, imigrația (37%) continuă să domine conversația, apoi germanii sunt preocupați și de starea economiei (34%), în timp ce posibilitatea unui conflict armat și grija față de politica externă a țării e pe locul trei (14%), potrivit unui sondaj realizat de Infratest Dimap, un institut de cercetare sociologică din Berlin.
Verzii au anunțat un plan de taxare a miliardarilor pentru a ajuta familiile mai sărace să facă tranziția la energie curată. De asemenea, partidul susține creșterea salariului minim și vor să crească ajutoarele de la stat pentru cei care trec la energie regenerabilă.
UPDATE: Bremen și Saxonia-Anhalt raportează o prezență la vot mai mare decât în 2021, în timp ce la Hamburg se anunţă o prezenţă mai mică.
Alegerile federale din Saxonia-Anhalt au început fără probleme, iar mulți oameni votaseră deja până la prânz. La ora 12.00, prezența la vot în land era de 37,1 %, potrivit directorului electoral al landului, Christa Dieckmann. La scrutinul de acum patru ani, cifra a fost de 26,5% la aceeași oră.
În statul Bremen, pe de altă parte, aproape o treime dintre persoanele cu drept de vot au votat dimineața. Prezența la vot a fost de 31,4 % la ora 12.00, după cum a anunțat Comisia electorală a statului Bremen pe site-ul său. Aceasta este o prezență la vot mai mare decât la ultimele alegeri din 2021 - atunci, 27,2 % dintre alegătorii cu drept de vot din Bremen au votat dimineața.
Mai mult, numărul alegătorilor care și-a exercitat dreptul de vot prin corespondență nu a fost luat în calcul la această statistică.
UPDATE: Procesul de vot se desfășoară în condiții normale la această oră, în Germania. Olaf Scholz, actualul cancelar german, a ajuns la secția de vot, unde se află și trimisul special al Antena 3 CNN Ana Maria Roman. A votat, de asemenea, și Friedrich Merz, care este cotat cu cele mai mari șanse să devină următorul cancelar al Germaniei. Nici șeful SPD, nici cel al CDU nu au făcut declarații când au ieșit de la urne.
Votul se va încheia la ora 18, ora locală, iar primele rezultatele vor apărea la aproximativ o oră de la închiderea urnelor.
Trimisul special al Antena 3 CNN a stat de vorbă și cu alegătorii.
„Îmi doresc la unele lucruri generale, cum ar fi cultura noastră politică și democrația, să rămână intacte, dar să fie și o reformă, deoarece se recunoaște că este nevoie”, a spus un bărbat.
„Vreau să se schimbe ceva fără să știu exact ce trebuie schimbat. Țara noastră este în criză, oamenii sunt supărați și sper că se va găsi o soluție și că oamenii se vor calma din nou”, a spus un alt alegător.
--Știrea inițială--
Alegerile de duminică din Germania sunt cele mai importante din Europa din acest an, în condițiile în care asaltul extremei drepte asupra democrațiilor europene va primi fie un avânt și mai mare, fie va arăta că forța adversarilor democrației începe să scadă. Sondajele pentru alegerile parlamentare germane arată că pe primul loc se va afla alianța de partide conservatoare clasică - CDU/CSU, pe locul doi la o distanță considerabilă vor fi extremiștii de dreapta de la AfD, în timp ce abia pe locul trei este partidul actualului cancelar, Olaf Scholz.
Dacă sondajele prezic cu acuratețe rezultatele de duminică, este posibil să se revină la configurația politică din era Merkel - cu CDU și SPD la guvernare împreună, în ciuda rivalității lor ideologice, pentru a bloca accesul la guvernare extremiștilor de dreapta.
Milioane de germani sunt, însă, încă indecişi înaintea scrutinului, candidaţii şi echipele de campanie ale partidelor sperând să îi poată convinge pe ultima sută de metri pe alegătorii nehotărâţi.
Un sondaj realizat de institutul Forsa, citat de Agerpres, arată faptul că 22% dintre alegătorii germani deocamdată nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce, într-un sondaj YouGov, proporţia este de 20%.
Însă, toate creditează cu prima şansă blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU). Unii lideri străini au început deja să-l trateze pe preşedintele CDU, Friedrich Merz, ca pe un „cancelar în aşteptare”, el fiind favorit la postul de şef al guvernului federal.
Cel mai recent sondaj Forsa, arată că blocul conservator ar obţine 29% din voturi, la opt procentuale de Alternativa pentru Germania (AfD), formaţiune neofascistă.
Pe poziţia a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exerciţiu, Olaf Scholz, cu 15% din preferinţele electoratului german. Scholz are prevăzut pentru vineri seară un ultim miting electoral, în oraşul Dortmund, sperând într-un miracol în ziua alegerilor. Dortmund este cel mai mare oraş din bazinul industrial Ruhr, zonă de unde în mod tradiţional provin multe voturi pentru social-democraţi. Verzii germani sunt creditaţi cu 13%, Stânga cu 8%, în timp ce liberalii (FDP) cu 5% din sufragii.
În aceste condiţii, este foarte probabil că Merz va fi nevoit să formeze o coaliţie fie cu SPD şi Verzii, fie cu social-democraţii şi liberalii, potrivit sondajelor.
Negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale ar putea dura mai mult, ceea ce va face ca Scholz să aibă un rol de cancelar interimar, care, însă, nu va putea lua decizii majore cu privire la viitorul celei mai mari economii din Europa.
Viitoarea coaliţie s-ar putea dovedi lipsită de coeziune şi ar putea întâmpina dificultăţi în a guverna. Olaf Scholz a fost primul care a condus o coaliţie tripartită în ultimele decenii, însă asemenea coaliţii ar putea deveni mai frecvente dată fiind ascensiunea AfD.
Operațiune rusească masivă de dezinformare
Ministerul german de interne a identificat o campanie de dezinformare cu origini rusești care răspândea informații false cu privire la fraudarea alegerilor germane de duminică, relatează Politico.
Clipuri video care circulă pe rețelele sociale susțin în mod fals că buletinele de vot din Leipzig nu includ și un chenar pentru AfD, partidul de extremă dreapta. Într-un alt clip, apare un aparat de tocat hârtie care distruge buletinele marcate cu vot pentru AfD.
Informațiile despre această campanie de dezinformare au fost relatate de Der Spiegel și confirmate de oficiali locali și de agențiile de securitate. Autoritățile germane au dezvăluit originile acestor clipuri false și au avertizat împotriva încercărilor de a dezinforma votanții.
„Aceasta este o campanie țintită și menită clar să influențeze alegerile parlamentare”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de interne german.
„Autoritățile locale din Leipzig și Hamburg au verificat rapid aceste false clipuri video ca fiind false. Caracteristicile acestor eforturi de dezinformare ne fac să credem că e vorba de «Storm-1516», o operațiune rusească de influențare a votanților care a mai acționat și în timpul altor alegeri”, a spus el.
Storm 1516 este cunoscut ca fiind o grupare cu legături cu statul rus, care a mai răspândit, în trecut, informații false legate de alegeri, inclusiv în timpul alegerilor prezidențiale americane din 2024.
Gruparea se folosește de site-uri cu fake news și de conturi false pe rețelele sociale pentru a amplifica informații narațiuni false, în încercarea de a eroda încrederea în instituțiile democratice.
În Leipzig, autoritățile locale au informat că toată buletinele de vot oficiale au fost imprimate într-un lot unic, ceea ce înseamnă că ar fi imposibil ca erori precum cele arătate în filmul propagandiștilor să fie reale.
„Nu avem nicio plângere de la votanți cu privire la lipsa vreunui candidat AfD sau cu privire la alte greșeli pe buletinele de vot. Evaluăm ce măsuri legale putem să luăm împotriva celor responsabili de răspândirea acestor dezinformări”, au transmis autoritățile locale din Leipzig.
Peste 140.000 de buletine de vot au fost deja distribuite pentru votarea anticipată, iar observatorii de la alegeri au confirmat că nu există neregularități.
Ministerul german de interne avertizează de luni de zile cu privire la posibile interferențe rusești în alegerile parlamentare, mai ales prin manipularea rețelelor sociale. Serviciile germane de informații au urmărit rețele de influență care folosesc site-uri cu fake news, conturi și canale anonime de Telegram, și utilizatori fake de Twitter pentru a amplifica narative înșelătoare.
Efortul a devenit și mai intens după campania pe TikTok a candidatului pro-rus Călin Georgescu, în România.
Platformele de rețele sociale sunt sub o presiune tot mai mare din partea Uniunii Europene pentru a opri răspândirea informațiilor false. Deși multe conturi care răspândesc astfel de clipuri fake au fost șterse, altele noi continuă să apară.
Autoritățile germane au îndemnat platformele să acționeze cât mai repede pentru a preveni răspândirea acestor informații false.
La a treia încercare, Friedrich Merz este favorit să devină noul cancelar al Germaniei
Friedrich Merz, un politician uneori controversat, a încercat de mai multe ori să devină cancelarul Germaniei. În 2018, el a vrut să fie succesorul Angelei Merkel, însă victoria în alegerile interne pentru șefia CDU a fost revendicată de succcesoarea favorită a lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer.
După ce Kramp-Karrenbauer a demisionat în 2020, pe fondul unui rezultat slab la alegerile europene și din cauza nepopularității în interiorul partidului, Merz a mai făcut o încercare să obțină șefia partidului, însă a fost învins din nou de Armin Laschet.
După ce conservatorii germani au pierdut alegerile din 2021 în fața unei coaliții de stânga formată de SDP, Verzi și FDP, Armin Laschet a fost înlocuit la conducerea partidului. Merz a câștigat șefia formațiunii cu peste 60%.
Acum, în vârstă de 69 de ani, Merz va fi al doilea cel mai în vârstă cancelar, dacă va reuși să obțină postul.
Între 2005 și 2021, Merz a lucrat pentru o casă internațională de avocatură și a ocupat posturi de rang înalt în consilii de supraveghere și administrației.
Prin comparație cu Angela Merkel, el a fost deseori numit un „ultraconservator” – el este considerat mai conservator social decât predecesorii săi și mai apropiat de valorile liberale pro-business pe partea de politică economică.
În ultima vreme, având în vedere o dezbatere tot mai pronunțată în Germania pe această temă, Merz a adoptat o poziție anti-imigraționistă și chiar s-a aliat cu extremiștii AfD pentru a trece prin parlament o lege în acest sens.
Extremiștii AfD speră la un scor istoric
Alegerile de duminică ar putea reprezenta un punct de cotitură istoric pentru AfD, momentul în care va trece de la un actor marginal pe scena politică la un personaj cheie.
Toate sondajele arată că Alternativa pentru Germania se va situa pe locul doi în urma scrutinului, după o campanie tumultuoasă, marcată de intervenția șocantă a lui Elon Musk și JD Vance în favoarea sa, proteste și atacuri violente, dar și de teama că în joc e însăși stabilitatea politică a țării.
Fondat în aprilie 2013, AfD nu a reușit atunci să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Bundestag, însă 12 ani mai târziu este o forță radicală, eurosceptică, antiimigrație, care este acuzată că are neo-naziști în rândurile sale.
„În ultimul deceniu, statul a încălcat legea și ordinea. A început cu CDU și Angela Merkel și continuă sub actualul guvern și oricine atrage atenția asupra acestui fapt este trimis la colțul extremiștilor de dreapta”, a spus co-lidera partidului, care își dorește să devină cancelar, Alice Weidel, referindu-se la imigranți.
Acum, AfD este pe punctul să se alăture mișcărilor populiste care au obținut victorii impresionante în Italia, Țările de Jos, Suedia, Austria și Finlanda. Alternativa pentru Germania, potrivit sondajelor, va obține un vot din cinci la alegerile de duminică.
Chiar și cu acest scor istoric, AfD, cel mai probabil, nu va ajunge la putere din cauza așa numitului „zid de foc” - o regulă nescrisă, dar respectată de toate partidele mainstream, care interzice orice formă de colaborare cu extrema dreaptă.
„Aș vinde sufletul CDU dacă aș face așa ceva”, a spus Friedrich Merz, candidatul favorit să devină următorul cancelar al Germaniei, referindu-se la o alianță între partidul său de centru-dreapta, CDU, și AfD.
Însă, AfD va avea suficientă putere ca cel mai mare partid de opoziție pentru a complica formarea unei coaliții și pentru a pune piedici în calea guvernului pe mai multe fronturi.
Cancelarul Olaf Scholz, al cărui partid social-democrat e pe locul trei în sondaje, a cerut votanților să nu pună ștampila pe AfD și a făcut apel la „tradiția bună” a Germaniei de la finalul perioadei naziste, de a respinge extrema dreaptă.
Alice Weidel, a cărei includere în dezbaterea electorală din prime-time a fost văzută ca un triumf al încercărilor de normalizare a AfD, a denunțat comparația drept „scandaloasă”.
„Poți să mă insulți pe mine, în această seară, cât dorești. Însă insulți milioane de alegători”, a spus co-lidera AfD.
AfD e susținut de JD Vance și Elon Musk
Vicepreședintele american, JD Vance, s-a întâlnit, în urmă cu o săptămână, cu Alice Weidel, la Munchen. Discuția între cei doi ar fi durat o jumătate de oră și a avut loc la hotelul la care era cazat Vance.
Vance a discutat cu lidera partidului neofascist despre războiul din Ucraina, politica internă a Germaniei și despre recenta „alianță” temporară a AfD cu CDU, când cele două partide au votat cot la cot pentru un proiect de lege anti-imigrație.
Nu doar Vance pare că o susține pe șefa extremiștilor germani, miliardarul Elon Musk, unul dintre acoliții lui Trump este un susținător fervent al AfD, spunând chiar că această formațiune este „singura care mai poate salva Germania”.
Musk a discutat în direct, pe Twitter, cu Weidel, luna trecută. În discuția de 74 de minute, cei doi au acoperit subiecte precum politica energetică a Germaniei, birocrația dar au vorbit și despre Germania nazistă și planeta Marte.
După această conversație, Musk le-a cerut germanilor să voteze AfD.
La puțin timp după prăbușirea coaliției de guvernare din Germania, anul trecut, Musk l-a numit „un prost” pe cancelarul Olaf Scholz.
Scholz l-a criticat dur pe Vance, ulterior. El a declarat, în cadrul Conferinţei de securitate de la Munchen, că membri ai AfD banalizează trecutul nazist al Germaniei şi crimele monstruoase ale nazismului. Un angajament că acestea „nu se vor repeta niciodată”, aşa cum Vance a făcut în timpul vizitei sale la memorialul lagărului de concentrare de la Dachau, nu poate fi conciliat cu susţinerea faţă de AfD, a mai spus Scholz.
„De aceea, nu vom accepta ca persoane din exterior să interfereze în favoarea acestui partid în democraţia noastră, în alegerile noastre, în procesul de formare democratică a opiniei”, a adăugat el. „Este nepotrivit, mai ales între prieteni şi aliaţi, şi respingem cu fermitate acest lucru”, a insistat cancelarul german. „Vom decide noi înşine modul în care democraţia noastră va continua”.
Tot săptămâna trecută, vicepreşedintele Vance a criticat aspru aliaţii europeni în cadrul discursului său la conferinţa de la Munchen, avertizând împotriva unei ameninţări la adresa democraţiei. El a făcut referire indirect şi la dezbaterea din Germania cu privire la distanţarea faţă de AfD, declarând că „nu există loc pentru ziduri de protecţie”.