Cercetătorii au descoperit aur stocat în acele de molid. Țara unde cresc acești copaci este cel mai mare producător de aur din Europa

Oamenii de știință au descoperit aur în acele de molid din Finlanda, cel mai mare producător de aur din Europa, potrivit Live Science.

Un studiu publicat pe 28 august în jurnalul Environmental Microbiome arată că molidul norvegian (Picea abies) concentrează nanoparticule de aur cu ajutorul bacteriilor care trăiesc în interiorul acelor.

„Rezultatele noastre sugerează că bacteriile și alți microbi care trăiesc în interiorul plantelor pot influența acumularea de aur în arbori”, a declarat autoarea principală a studiului, Kaisa Lehosmaa, ecolog la Universitatea din Oulu, Finlanda.

Aceste bacterii interne sunt cunoscute sub numele de endofite — microorganisme simbiotice care facilitează producerea de hormoni și absorbția de nutrienți, printre alte funcții. În cazul molizilor, aceste bacterii separă particulele de aur solubile pe care arborii le absorb din apă, prin rădăcini.

Procesul reprezintă o formă de biomineralizare, în care organismele vii controlează formarea de minerale în țesuturile lor prin diverse mecanisme. În acest caz, endofiții probabil concentrează particulele pentru a reduce toxicitatea lor.

Urme de aur în copaci

Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat molizi din apropierea minei Kittilä din nordul Finlandei. Au fost prelevate 138 de probe de ace de la 23 de arbori. În acele provenite de la patru dintre acești arbori au fost identificate nanoparticule de aur.

Nanoparticulele erau înconjurate de biofilme produse de bacterii precum P3OB-42, Cutibacterium și Corynebacterium. Aceste biofilme sunt compuse din polizaharide (zaharuri complexe) și proteine secretate de bacterii, care le permit să supraviețuiască în interiorul țesuturilor vegetale.

Asocierea strânsă dintre nanoparticule și biofilmele bacteriene sugerează că bacteriile sunt, cel mai probabil, responsabile pentru izolarea aurului. Diversitatea speciilor bacteriene era mai redusă în acele care conțineau aur. Alte studii realizate pe plante cu concentrații ridicate de metale au constatat, de asemenea, o biodiversitate microbiană scăzută.

Aur în vârful acelor?

Nimeni nu se va îmbogăți tăind molizi pentru a extrage cantitățile infime de aur din acele lor - particulele au dimensiuni de doar un milionime de milimetru. Totuși, capacitatea arborilor de a absorbi acest metal prețios ar putea reprezenta un indiciu al existenței unor zăcăminte de aur subterane.

„Detectarea acestor bacterii în frunzele plantelor ar putea facilita explorarea pentru aur”, a mai declarat Lehosmaa.