China a plantat atât de mulți copaci încât a schimbat întreaga distribuție a apei în țară

Eforturile uriașe de „reînverzire” depuse în China, în ultimele decenii, au activat ciclul apei din țară și au mișcat apa în moduri pe care oamenii de știință abia acum încep să le înțeleagă, notează Live Science. "China a realizat o regenerare masivă în ultimele decenii. A restaurat în mod activ ecosisteme înfloritoare, în special în Platoul Loess. Acest lucru a reactivat și ciclul apei", a afirmat Arie Staal, cercetător şi profesor la Universitatea Utrecht din Olanda.

Eforturile Chinei de a încetini degradarea terenurilor și schimbările climatice prin plantarea de copaci și restaurarea pajiștilor au deplasat apele în întreaga țară în moduri uriașe și neprevăzute, potrivit celor mai recente cercetări.

Între 2001 și 2020, schimbările din vegetaţie au redus cantitatea de apă dulce disponibilă pentru oameni și ecosisteme în regiunea musonică estică și regiunea aridă nord-vestică, care împreună reprezintă 74% din suprafața terestră a Chinei, potrivit unui studiu publicat pe 4 octombrie în revista Earth's Future. 

În aceeași perioadă, disponibilitatea apei a crescut în regiunea Platoului Tibetan din China, care reprezintă restul suprafeței terestre, au descoperit oamenii de știință.

„Am descoperit că schimbările în învelișul terenului redistribuie apa”, a declarat pentru Live Science co-autorul studiului, Arie Staal, profesor asistent de rezistență a ecosistemelor la Universitatea Utrecht din Olanda. 

„China a realizat o regenerare masivă în ultimele decenii. A restaurat în mod activ ecosisteme înfloritoare, în special în Platoul Loess. Acest lucru a reactivat și ciclul apei.”

Trei procese principale mișcă apa între continente

Trei procese principale mișcă apa între continentele Pământului și atmosferă: evaporarea și transpirația transportă apa în sus, în timp ce precipitațiile o lasă să cadă înapoi. Evaporarea îndepărtează apa de pe suprafețe și soluri, iar transpirația îndepărtează apa pe care plantele au absorbit-o din sol. Împreună, aceste procese se numesc evapotranspirație, iar aceasta fluctuează în funcție de acoperirea vegetală, disponibilitatea apei și cantitatea de energie solară care ajunge la uscat, a spus Staal.

„Atât pajiștile, cât și pădurile tind, în general, să crească evapotranspirația”, a spus el. „Acest lucru este deosebit de puternic în păduri, deoarece copacii pot avea rădăcini adânci care accesează apa în momentele de secetă.”

Marele Zid Verde

Cel mai mare efort de plantare a copacilor realizat de China este Marele Zid Verde din nordul arid și semi-arid al țării. Început în 1978, Marele Zid Verde a fost creat pentru a încetini expansiunea deșerturilor. În ultimii 50 de ani, acesta a contribuit la creșterea suprafeței împădurite de la aproximativ 10% din suprafața Chinei în 1949 la peste 25% în prezent - o suprafață echivalentă cu dimensiunea Algeriei. 

Anul trecut, reprezentanții guvernului au anunțat că țara a terminat de înconjurat cel mai mare deșert al său cu vegetație, dar că va continua să planteze copaci pentru a ține sub control deșertificarea.

Alte proiecte mari de regenerare a pădurilor din China includ Programul „Grain for Green” și Programul de Protecție a Pădurilor Naturale, ambele demarate în 1999. Programul „Grain for Green” stimulează fermierii să transforme terenurile agricole în păduri și pajiști, în timp ce Programul de Protecție a Pădurilor Naturale interzice exploatarea forestieră în pădurile primare și promovează împădurirea.

Inițiativele de restaurare a ecosistemelor din China reprezintă 25% din creșterea netă globală a suprafeței foliare între 2000 și 2017. Procesul de reînverzire a schimbat radical ciclul apei din China, stimulând atât evapotranspirația, cât și precipitațiile. Pentru a investiga aceste impacturi, cercetătorii au folosit date de înaltă rezoluție privind evapotranspirația, precipitațiile și schimbarea utilizării terenurilor din diverse surse, precum și un model de urmărire a umidității atmosferice.

Concluziile sunt că evapotranspirația a crescut în general mai mult decât precipitațiile, ceea ce înseamnă că o parte din apă s-a pierdut în atmosferă, a spus Staal. Cu toate acestea, tendința nu a fost consecventă în întreaga ţara, deoarece vânturile pot transporta apa până la 7.000 de kilometri distanță de sursă. Asta înseamnă că evapotranspirația dintr-un loc afectează adesea precipitațiile din altul.

Efectele extinderii pădurilor

Cercetătorii au descoperit că extinderea pădurilor în regiunea musonică estică a Chinei și restaurarea pajiștilor în restul țării au crescut evapotranspirația, dar precipitațiile au crescut doar în regiunea Platoului Tibetan, astfel încât celelalte regiuni au înregistrat o scădere a disponibilității apei.

"Deşi ciclul apei este mai activ, la scară locală se pierde mai multă apă decât înainte”, a spus Staal. Acest lucru are implicații importante pentru gestionarea apei, deoarece apa din China este deja distribuită inegal. Nordul ţării deține aproximativ 20% din apa țării, dar găzduiește 46% din populație și 60% din terenul arabil, potrivit studiului. Guvernul chinez încearcă să abordeze această problemă; cu toate acestea, măsurile vor eșua probabil dacă redistribuirea apei provenită din reînverzire nu este luată în considerare, a susținut Staal.

Restaurarea ecosistemelor și împădurirea în alte țări ar putea afecta și ciclurile apei în aceste țări. „Din punctul de vedere al resurselor de apă, trebuie să vedem de la caz la caz dacă anumite schimbări ale acoperirii terestre sunt benefice sau nu”, a spus Staal. „Depinde, printre altele, de cât de multă și unde apa care intră în atmosferă coboară din nou sub formă de precipitații.”