Judecătoarea Lia Savonea a fost votată, potrivit informațiilor apărute pe surse, de CSM, pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), fiind în prezent judecător la ÎCCJ.
Intrată în magistratură în 1999, Lia Savonea a fost judecător la Judecătoria Sectorului 6, apoi a avansat ierarhic la Tribunalul București și, mai apoi, la Curtea de Apel București, acolo unde a avut mai multe mandate de președinte, începând cu 2009.
În 2017, Lia Savonea a fost aleasă pentru un mandat de șapte ani în cadrul CSM, pe care l-a și condus ca președinte din 2019. În primăvara anului 2023 a promovat la Secția Penală a ÎCCJ, cea mai înaltă instanță din țară.
În proiectul său de management pentru șefia ÎCCJ, Lia Savonea a subliniat că funcția de președinte al instanței supreme reprezintă o "uriașă responsabilitate" și a declarat că "unificarea jurisprudenței va fi o prioritate". Această viziune este esențială pentru asigurarea predictibilității actului de justiție, un obiectiv fundamental al ÎCCJ. Ea pledează pentru o justiție "pentru oameni, cu oameni", care să producă "soluții drepte" și să susțină percepția că s-a făcut dreptate, chiar și în fața "calității (adesea) îndoielnice a legii".
Printre cele mai importante hotărâri pronunțate în calitate de judecător, se numără restituirea a 10.000 de ha de teren retrocedate ilegal, în Dosarul Nadas, sau achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu în dosarul Microsoft.
În noiembrie 2024, Savonea, cu colegii de complet, Adriana Ispas și Valerica Voica au admis cererea omului de afaceri Cătălin Hideg, de strămutare a cauzei în care acesta a fost trimis în judecată de către Parchetul European, la Curtea de Apel Cluj. Practic, decizia înseamnă că Hideg nu va mai fi judecat de instanța unde DNA acuză intervenții ale generalilor Coldea și Dumbravă, pe care omul de afaceri i-a denunțat.
În februarie 2024, a decis redeschiderea dosarului încare procurorul Maria Antoaneta Pițurcă, era acuzată de purtare abuzivă și ultraj judiciar, în celebrul „caz Sorina”.
Recent, odată cu anunțul candidaturii sale la șefia ÎCCJ, au apărut și primii detractori, cea mai importantă voce care a contestat candidatura sa fiind cea a Anei Birchall, consilier prezidențial, fost ministru al Justiției, care a cerut eliminarea candidaturii Liei Savonea și a solicitat ministrului Justiției să sesizeze Inspecția Judiciară. Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu i-a cerut imediat președintelui Nicușor Dan să se delimiteze de afirmațiile făcute de consiliera sa:
„Nici Traian Băsescu nu își permitea atacuri atât de directe (...) Problema numirii unui președinte al ICCJ este, potrivit legilor in vigoare, exclusiv competența Consiliului Superior al Magistraturii și absolut nimeni nu poate interfera cu aceste atribuții. Independeța sistemului judiciar, clamata de toți politicienii, presupune și ca cea mai înaltă funcție de judecător să nu depindă în niciun fel de partide și politicieni și sa nu intre în malaxorul de funcții care sunt împărțite ca la piața de partidele ce vor guverna.
Președintele Nicușor Dan trebuie fie să își asume acest atac desantat al consilierei sale și sa ne spună ca așa înțelege să se ocupe de justiție, fie să se delimiteze rapid, luând decizia ce se impune, eliberarea din funcție”, scria Toni Neacșu pe rețelele de socializare.
O altă voce care a apărat-o pe Lia Savonea în fața acestui atac al Anei Birchall a fost cea a judecătoarei Adriana Stoicescu, de la Curtea de Apel Timișoara: „Fără CSM-ul lui Savonea nu ați fi aflat niciodată dimensiunea dezastrului la care ați asistat neputincioși”, a spus magistratul.
De notorietate sunt și interceptările publicate de G4Media, în care șefa Freedom House, Cristina Guseth, alături de procurorul DNA Cristian Ardelean, pregăteau un plan de „asasinare mediatică” a Liei Savonea, folosindu-se un grup de jurnaliști „favorabili” DNA: „Dacă nu este deloc f....ă în presă, asta face ce vrea. Am vorbit cu Liviu Avram...am vorbit cu Ionel, vine și Costache”. Despre prestația Cristinei Guseth la audierile din Parlament ne amintim cu toții.