Ciorile pot lua decizii fulgerătoare, uneori de două ori mai repede decât oamenii

Potrivit unei comparații făcute într-un nou studiu, ciorile au luat decizii legate de ceea ce vedeau în jurul lor semnificativ mai repede decât o fac, de obicei, oamenii și primatele, scrie Live Science.

Corvidele sunt animale inteligente, care pot folosi unelte, pot purta pică și chiar își organizează un fel de înmormântări pentru semenii lor. Acum, o nouă cercetare sugerează că aceste păsări pot lua anumite decizii mai repede decât oamenii și maimuțele, ceea ce ar fi, potrivit cercetătorilor, încă un posibil semn al inteligenței lor.

Într-un studiu publicat joi, 22 octombrie, în revista Science, cercetătorii au constatat că două ciori (Corvus corone) au reușit să identifice direcția în care se mișcau niște puncte pe un ecran în medie în 235 de milisecunde, adică în mai puțin de un sfert de secundă. Prin comparație, studiile mai vechi efectuate pe oameni sugerează că aceștia au nevoie de aproximativ de două ori mai mult timp pentru a lua decizii în sarcini similare.

Păsările au fost foarte precise, iar înregistrările activității lor cerebrale au arătat că procesul prin care iau decizii seamănă cu cel observat la primate și la oameni.

Având în vedere că păsările și mamiferele au evoluat pe căi separate de peste 310 milioane de ani, „acest lucru sugerează că evoluția ar fi putut dezvolta în mod independent soluții similare pentru aceeași problemă de calcul”, a scris într-un e-mail pentru Live Science Andreas Nieder, coautor al studiului, profesor de fiziologie animală și director al Institutului de Neurobiologie al Universității din Tübingen, Germania.

Ce se întâmplă într-o decizie de o fracțiune de secundă

Pentru a înțelege cum iau corvidele decizii pe baza indiciilor din mediul înconjurător, cercetătorii au antrenat două ciori negre să rezolve o sarcină vizuală pe un ecran tactil.

Păsările urmăreau un nor de puncte albe care se mișcau pe un fundal negru. Unele puncte se deplasau spre stânga sau spre dreapta, iar altele se mișcau la întâmplare.

Ciorile trebuiau să-și dea seama în ce direcție se mișcau cele mai multe puncte și să ciocănească ținta corespunzătoare de pe ecran, primind drept recompensă un vierme de făină.

Modificând proporția punctelor care se mișcau în aceeași direcție, cercetătorii puteau face decizia mai ușoară sau mai grea pentru păsări.

Când majoritatea punctelor se deplasau în aceeași direcție, răspunsul era destul de evident. Însă când doar un procent mic dintre ele se mișcau împreună, păsările aveau la dispoziție indicii vizuale mai slabe pe care să-și bazeze decizia.

Ciorile au atins o precizie de aproape 100% atunci când multe puncte se mișcau în aceeași direcție și mișcarea era clară. Dar chiar și atunci când doar 3% dintre puncte se deplasau împreună, ambele păsări s-au descurcat semnificativ mai bine decât dacă ar fi ghicit, răspunzând corect în 50% din cazuri.

Păsările și-au păstrat precizia ridicată în diferitele runde ale experimentului, ceea ce sugerează că nu sacrificau corectitudinea răspunsului de dragul vitezei.

Studiul nu a comparat direct ciorile cu oameni și maimuțe care să rezolve exact aceeași sarcină. Cercetările anterioare sugerează însă că oamenii și maimuțele au nevoie de aproximativ de două ori mai mult timp pentru sarcini vizuale comparabile, în care își stabilesc singuri ritmul.

Ce se petrece în creierul ciorii?

Pentru a înțelege cum ajungeau păsările atât de repede la o decizie, cercetătorii au înregistrat activitatea a 248 de neuroni din nidopallium caudolaterale (NCL), o regiune a creierului păsărilor considerată echivalentă, din punct de vedere funcțional, cu cortexul prefrontal al oamenilor și primatelor.

Păsările nu au cortexul cerebral stratificat specific creierului mamiferelor, însă NCL îndeplinește funcții la fel de complexe.

La primate, neuronii acumulează informații senzoriale, iar activitatea lor crește până atinge un prag critic, moment în care creierul ia o decizie. Noile descoperiri sugerează că și ciorile folosesc un proces asemănător, au concluzionat cercetătorii.

„Implicația mai largă este că un creier nu are nevoie de un neocortex de mamifer pentru a efectua calcule sofisticate”, a spus Nieder.

Echipa a putut prezice, pe baza activității neuronale, ce alegere vor face ciorile „încă de la 70 de milisecunde după” apariția punctelor, a explicat Nieder. Asta înseamnă cu aproximativ 170 de milisecunde înainte ca păsările să reacționeze, adică să ciocănească ecranul.

Viteza cu care iau decizii ar putea fi legată de cerințele vieții de zi cu zi a acestor păsări.

„Zborul pune presiuni enorme asupra procesării vizuale și a coordonării dintre simțuri și mișcare”, a explicat Nieder. „Păsările trebuie să se orienteze în medii tridimensionale, să evite obstacolele și să reacționeze rapid la obiectele în mișcare. Găsirea hranei și prinderea prăzii pot necesita, de asemenea, decizii rapide și precise. Aceste presiuni ar fi putut favoriza o procesare rapidă a informațiilor”.

Deocamdată însă, oamenii de știință nu știu de ce ciorile par să le depășească pe primate la acest tip de decizii. Studiul a inclus doar două păsări și nicio comparație directă cu primatele, așa că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma rezultatele și pentru a aprofunda această întrebare.

Pentru Nieder, faptul că ciorile iau decizii mai rapid ridică o întrebare mai amplă despre felul în care oamenii de știință definesc inteligența.

„În loc să pornim de la premisa că creierul mamiferelor este modelul pentru comportamentul inteligent”, a spus el, „putem studia specii diferite pentru a descoperi care principii de calcul sunt comune tuturor animalelor și care reflectă adaptări la mediile lor specifice”.