Strategia Națională de Securitate a Statelor Unite zugrăvește o imagine a felului în care și-ar dori să vadă Europa – coezivă cultural, puternică militar, cu un nivel scăzut al infracționalității și imigrației și cu o populație „majoritar europeană”, adică albă – care este arhetipul unei astfel e țări? Danemarca ar putea să fie una dintre ele – are una dintre cele mai dure legislații pe domeniul imigrației și una dintre cele mai mici rate ale infracționalității. Conscripția este obligatorie, iar populația este predominant albă. Produce până și medicamentul care îi face pe americani slabi (ozempic). Iar dacă componenta sa de stat al bunăstării sau politica climatică este prea robustă pentru gusturile reacționarilor americani, ei bine, nimeni nu e perfect, scrie CNN.
Dar în loc să păstreze Danemarca ca partener și aliat de nădejde, Donald Trump și-a petrecut primul an de mandat și prima lună din al doilea an antagonizând-o și amenințând-o constant.
Deși a dat înapoi până într-un final, asaltul său a alarmat mainstream-ul politic european și i-a făcut inclusiv pe unii dintre aliații săi MAGA – odinioară mândri de legăturile lor cu Trump – să se distanțeze de el.
Jordan Bardella, președintele formațiunii de dreapta extremă din Franța, l-a acuzat pe Trump de „coerciție” și de „ambiții imperiale”.
Alice Weidel, șefa extremiștilor germani, care lăuda noua strategie de securitate națională a lui Trump și o numea „răsăritul unei renașteri conservatoare”, l-a acuzat pe liderul de la Casa Albă că „încalcă o promisiune fundamentală de campanie – să nu interfere în chestiunile interne ale altor țări”.
Efortul agresiv al lui Trump de a anexa Groenlanda a fost o gafă strategică, au explicat analiști pentru CNN. El periclitează speranțele administrației sale de a construi o „alianță civilizațională” de partide europene de tip MAGA.
Prin amenințarea suveranității unei țări europene, adaugă experții citați, președintele SUA a subminat tipul de naționalism pe care administrația sa vrea să-l cultive printre aliații europeni „patrioți”.
„Situația cu Groenlanda a fost o eroare majoră”, spune Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, Bulgaria.
Deși Trump poate să găsească cu ușurință sprijin în Europa pentru o agendă anti-imigrație, anti-woke, anti-energie verde, Krastev spune că președintele SUA a întrecut măsura când a amenințat suveranitatea națională a unei țări.
„Trump este mereu numit un naționalist, dar este un naționalist care nu înțelege naționalismul – în particular nu înțelege naționalismul altora”, a declarat el pentru CNN, descriindu-l pe actualul președinte SUA drept un „naționalist fără istorie”.
„Când vine vorba de teritorii, el consideră că e omul cu afacerile imobiliare. Crede că poate să gentrifice lumea”, adaugă Krastev.
De cealaltă parte, principiile teritoriului și frontierele sunt sacrosancte pentru naționaliștii europeni, care au amintiri dureroase ale mutării granițelor și anexărilor.
„Naționalismul european este foarte foarte sensibil la integritatea teritorială pentru că acesta e motivul pentru care Europa a fost de multe ori strivită în războaie sângeroase.
De aceea, pentru ei, ceea ce face Trump este imposibil de apărat”.
Pe de altă parte, dacă extremiștii din Franța și Germania au criticat dur pretențiile imperialiste ale lui Trump, opoziția din Europa Centrală și de Est a fost ceva mai lipsită de glas.
Viktor Orban, premierul guvernului Ungariei și cea mai vocală „majoretă” din corul europenilor MAGA, a evitat să răspundă la întrebări pe tema Groenlandei și a spus că e o problemă „între ei”, în timp ce președintele polonez, Karol Nawrocki, a spus că disputa trebuie rezolvată pe „canale diplomatice”.
Comportamentul lui Trump ar putea să creeze probleme pentru Orban mai mult decât pentru ceilalți.
Mai mult decât oricare lider european, Viktor Orban s-a străduit să-și facă un dușman din Uniunea Europeană – el susține că blocul este o construcție „imperială” cu aere de satrap care „corodează” suveranitatea națională a membrilor ei așa. Cu toate astea, spune că nu dorește să părăseacă Uniunea ci să o „schimbe din interior”.
Acum, criticile care sunt fără substanță în cazul UE, pot fi folosite împotriva lui Trump, în cazul acesta fiind și substanțiale.
„Dacă faci campanie pe probleme de suveranitate și de recuperare a controlului de la Bruxelles, nu poți fi văzut apoi făcând campanie pentru un alt hegemon”, spune Dimitar Bechev, cercetător senior la Carnegie Europe.
„Naționaliștii europeni trebuie să aibă grijă să nu-l repudieze pe Trump, dar nici să nu pară că sunt interpușii lui”.
O Internațională a iliberalilor?
Deși Trump și-a folosit discursul de la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a da înapoi în amenințările sale cu anexarea Groenlandei de la Danemarca, inclusiv prin forță, președintele american tot a reușit să-și enerveze aliații europeni când a susținut, fără dovezi, că trupele NATO europene „au stat puțin mai în spate” pe frontul din Afganistan.
Șefa guvernului italian, cunoscută pentru trecutul ei de extremă dreapta și pentru pozițiile dure de dreapta (deseori numită „post-fascistă” de politologi), l-a criticat și ea dur pe Trump.
Meloni a spus că declarația lui Trump privind contribuția europeană la războiul din Afganistan este „inacceptabilă” și că țara ei „a plătit un preț care nu poate fi pus la îndoială” în războaiele inutile ale Americii.
„Prietenia necesită respect”, a continuat Meloni.
Până și Nigel Farage, liderul populiștilor de dreapta din UK, cunoscut pentru servilismul față de Trump, a simțit nevoia să se distanțeze de declarațiile acestuia, numindu-le „greșite” și descriind amenințările sale la adresa Groenlandei drept „ostile”.
Liderii liberali din Europa au fost, bineînțeles, și mai critici – liderul belgian Bart De Wever a declarat că insultele și amenințările lui Trump sunt un afront la respectul de sine al Europei.
„A fi un vasal fericit este un lucru, a fi un sclav abject este altceva. Dacă dăm înapoi acum, ne vom pierde toată demnitate. Asta e probabil cel mai prețios lucru pe care-l poți avea într-o democrație – propria demnitate”, a spus el.
Krastev mai spune că Trump a subestimat cât de mult se bazează naționalismul pe mândrie – „Dacă nu faci apel la mândria și demnitatea acestor țări, aceste partide (naționaliste) nu vor avea decât să ți se opună”.
Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European de Relații Externe (ECFR), spune că efortul administrației Trump de a cultiva „aliați cu aceeași abordare” în Europa are efectul invers.
„Situația cu Groenlanda este doar un eveniment dintr-o succesiune în care Trump se calcă singur pe coadă”.
Un sondaj important făcut public în această lună de ECFR arată că Trump și-a distrus parte din influența pe care o avea în Europa când și-a preluat mandatul.
Doar 16% dintre cetățenii UE mai consideră SUA un aliat, în timp ce 20% văd America ca pe un rival sau pe un dușman.
Trump cu siguranță și-a pierdut din influență între partidele naționaliste pe care administrația sa a încercat să le curteze.
„Sunt tot mai circumspecte în legătură cu el. Și cred că asta înseamnă, pe termen lung, că nu vom avea vreo formă de «internațională a iliberalilor» cu Trump la conducere”, a adăugat Shapiro.