În timp ce multe administrații locale din România invocă lipsa banilor chiar și pentru plata salariilor, comuna Sânmartin demonstrează că o gestionare eficientă a banilor publici poate transforma radical o comunitate. Cu o rată de colectare a taxelor și impozitelor de peste 94% în ultimii trei ani, localitatea bihoreană a devenit un exemplu de disciplină fiscală și investiții vizibile.
Secretul succesului stă într-un model bazat pe digitalizare și încredere reciprocă între administrație și cetățeni.
Peste 70% dintre taxe sunt plătite online, iar oamenii spun că achită impozitele fără rețineri pentru că văd direct rezultatele în infrastructură, școli și proiecte publice.
› Vezi galeria foto ‹
Loalnic: „Plătesc cu drag”
„Plătesc cu drag, să știți. Când văd asfalt în fața casei și o școală modernă, unde copilul meu merge cu plăcere, nu mai stau pe gânduri. Scot cardul și în două minute am rezolvat tot. Chiar dacă anul acesta am avut mai mult de plătit, nu am simțit că dau banii cu reținere. Din contră, simt că se văd”, a declarat un localnic, pentru Antena 3 CNN.
Administrația locală susține că nivelul ridicat al colectării vine și din faptul că aparatul administrativ funcționează cu costuri reduse, astfel încât cea mai mare parte a bugetului merge către investiții.
„Avem un parteneriat tacit cu cetățenii noștri. Cheltuielile cu personalul sunt doar 6-7% din buget, astfel încât grosul ne rămâne pentru investiții. Este un indicator foarte bun pentru accesarea fondurilor europene. Oamenii plătesc atunci când regăsesc banii lor în școli, drumuri sau izolarea blocurilor. Noi suntem slujbașii lor, la urma urmei”, a declarat Cristian Laza.
În ultimii ani, în comună au fost construite școli noi și au fost reabilitate termic mai multe clădiri, proiecte care au consolidat încrederea locuitorilor în administrația locală. Modelul de la Sânmartin contrastează puternic cu situația din alte localități din țară, unde gradul de colectare a taxelor rămâne extrem de redus.
Datele din Raportul privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale arată diferențe majore între unitățile administrativ-teritoriale din România în ceea ce privește colectarea impozitelor pe proprietate – clădiri, terenuri și mijloace de transport. În timp ce unele primării reușesc să colecteze integral taxele datorate, altele abia depășesc câteva procente.
Comune din Buzău, cu rată de colectare 2% sau 4%
La vârful clasamentului se află localități precum Husasău de Tinca, județul Bihor, și Oncești, județul Maramureș, ambele cu un grad de colectare de 100%.
La polul opus se află Grajduri, județul Iași, cu doar 2%, Slobozia Bradului, județul Vrancea, cu 4%, și Poșta Câlnău, județul Buzău, unde gradul de colectare a fost de 8%.
În cazul comunei buzoiene Poșta Câlnău, autoritățile explică situația prin existența unor datorii istorice acumulate de mai multe firme aflate în insolvență sau faliment. Potrivit administrației locale, creanțele provenite de la aproximativ 10 societăți depășesc 3 milioane de euro, bani dificil de recuperat.
Raportul arată că gradul de colectare este calculat ca raport între veniturile încasate și creanțele stinse prin alte metode, pe de o parte, și totalitatea creanțelor raportate – atât cele din anul curent, cât și cele din anii anteriori – pe de altă parte.
Alte localități cu un nivel scăzut al colectării sunt Homocea, județul Vrancea – 10%, Pardina, județul Tulcea – 10% și Turnu Măgurele, județul Teleorman – 17%.
Ce este rata de colectare a taxelor și impozitelor
Rata de colectare reprezintă procentul din totalul taxelor și impozitelor datorate către o primărie care este efectiv încasat de administrația locală.
Mai simplu spus, arată cât de eficient reușește o primărie să strângă banii pe care cetățenii și firmele îi datorează sub formă de:
- impozit pe clădiri;
- impozit pe terenuri;
- taxe pentru mijloace de transport;
- alte taxe locale.
Exemplu: Dacă o primărie are de încasat 10 milioane de lei și reușește să colecteze 9,4 milioane de lei, atunci rata de colectare este de 94%; dacă încasează doar 800.000 de lei din 10 milioane, rata este de 8%.
În raportul despre administrațiile locale din România, rata de colectare include atât datoriile din anul curent, cât și restanțele din anii anteriori. De aceea, unele localități au procente foarte mici: există firme sau persoane cu datorii vechi, greu de recuperat, aflate în insolvență sau faliment.